Jabra Ibrahim Jabra sau identitatea palestiniană în exil

Cu ocazia Zilei Internaţionale de Solidaritate cu Poporul Palestinian, Centrul de informare al ONU şi secţia de limba arabă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, au organizat marţi, 29 noiembrie, la casa ONU din Bucureşti, evenimentul Jabra Ibrahim Jabra sau identitatea palestiniană în exil.

Cu acest prilej a avut loc lansarea romanului Celelalte camere apărut în colecţia Alif a editurii Ars Longa, a cărui traducere a fost realizată de absolventele masteratului Traducerea textului literar – limba arabă (2008-2010): Raluca Al-Haddad, Cătălina Anton, Rebeica Bălan, Delia Budulan, Andreea Cozma, Ana-Maria Dumitrescu, Georgiana Nicoarea, Alexandra Stancu, Iulia Tătaru, Dalila Zeriri, sub coordonarea prof. dr. George Grigore.

La evenimentul organizat de doamna Cristina Bălan, director al Centrului de informare ONU pentru România şi la care au participat membri ai corpului diplomatic, numeroşi studenţi ai secţiei de limba arabă şi nu numai, au luat cuvântul excelenţa sa, ambasadorul Palestinei la Bucureşti, domnul Ahmad Aqil şi doamna Yesim Oruc, care în calitate de reprezentant al ONU Romnânia, a citit mesajul transmis de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, cu ocazia Zilei Internaţionale a Solidarităţii cu Poporul Palestinian.

Profesori şi masteranzi ai secţiei de limba arabă au evocat în discursurile lor şi prin lecturi bilingve din creaţia sa literară, multiplele faţete ale personalităţii şi operei lui Jabra Ibrahim Jabra. Au vorbit despre viaţa si opera sa: prof. dr. George Grigore, lect. Ovidiu Pietrăreanu, prep. Georgiana Nicoarea şi Gabriel Biţună, masterand în cadrul programului Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi. Raluca al-Haddad şi Gabriel Biţună au citit de asemenea fragmente din romanul Celelalte camere în limbile arabă şi română.

Evenimenul s-a încheiat cu un cocktail oferit de Ambasada Palestinei la Bucureşti.


George Grigore: „Preocupat permanent de deschiderea unor noi orizonturi în literatura arabă, Jabra Ibrahim Jabra s-a concentrat asupra structurării unor modele teoretice în care să fie încadrate operele contemporanilor săi, din care desprinde caracteristicile fiecărui curent literar în urma unei analize întreprinse prin prisma conceptelor vehiculate de teoriile moderne, occidentale, pe care le introduce astfel în critica literară arabă. Lucrările sale în acest domeniu au fost percepute, încă de la apariţie, ca adevărate jaloane ale vieţii literare arabe. Cărţile sale de memorii se constituie în documente-mărturii ale dramei poporului palestinian, ale luptei sale de a supravieţui, de a-şi păstra identitatea, în condiţii vitrege, departe de locurile de baştină.”.

Ovidiu Pietrăreanu: „Jabra Ibrahim Jabra se situează în centrul unei reţele complexe de comuniuni culturale, literare şi de spirit. Pasionat de cultura engleză, rămâne profund devotat culturii arabe, pe care înţelege să o slujească traducând piese de Shakespeare într-un mod care îl asociază, în conştiinţa publicului arab, cu dramaturgul englez aşa cum un George Murnu este, pentru iubitorii de litere din România, cel care a înveşmântat epopeile homerice în sonorităţile şi cadenţele limbii române. Acest efort de apropriere a capodoperelor unei alte literaturi decât cea proprie îl consacră, totodată, ca pe un strălucit urmaş al exponenţilor spiritului care a guvernat renaşterea culturală şi, mai cu seamă, literară arabă din secolul XIX şi începutul secolului XX, care au considerat traducerea un act de însemnătate majoră pentru propăşirea culturală a unei naţiuni. Profilul literatului Jabra este, însă, completat şi de scriitura rafinată a romanelor sale, în care absurdul şi tragicul unor destine individuale şi colective tumultuoase sunt înfăţişate de un condei în care se îngemănează detaşarea cerebrală şi cea mai caldă empatie.”.

Georgiana Nicoarea: „Jabra Ibrahim Jabra a fost mereu preocupat de înnoirea şi modernizarea poeziei atât în calitate de poet cât şi din poziţia sa de critic literar, fiind convins de importanţa centrală a poeziei în lumea arabă. El vede în poezie un mijloc de animare a imaginarului naţional, de afirmare a identităţii şi de aliniere la curentele de gândire ale lumii. Poezia liberă al cărei adept este duce, conform propriilor convingeri, la o lărgire a energiilor limbii arabe şi a modalităţilor de expresie care vin ca o continuare a impulsurilor Renaşterii arabe. El consideră că aceste energii care rezidă în limba arabă reprezintă viitorul acestui spaţiu ca naţiune şi civilizaţie. Contribuţia sa la modernizarea poeziei face parte dintr-un efort mai larg de a integra literatura arabă în cultura lumii ceea ce  duce la o îmbogăţire spirituală şi imaginară a umanităţii, căci poezia rămâne mereu, mărturia poetului despre experienţa găsirii propriei individualităţi în care se regăsesc în acelaşi timp vocile lumii şi timpului în care trăieşte.”.

Jabra Ibrahim Jabra în versuri şi imagini:

Gabriel Biţună: „Pornind de la basmul arab introductiv, conturat într-o formă pilduitoare, asupra pericolului sondării subconştientului, căci odată pornită această aventură, această rătăcire în labirintul astfel deschis, ea nu se termină decât cu anihilarea victimei (precum în labirintul Minotaurului din Creta), Jabra Ibrahim Jabra îşi trimite personajele într-o călătorie în căutarea propriei identităţii, în absolut, dincolo de spaţiu şi timp.”.

Mai multe imagini de la eveniment aici.