O nouă apariţie editorială

Paul din Alep, Jurnal de călătorie în Moldova și Valahia,  studiu introductiv, ediția manuscrisului arab, traducere în limba română, note și indici de Ioana Feodorov, Cuvânt înainte de Răzvan Theodorescu, Editura Academiei Române – Muzeul Brăilei/Editura Istros, București – Brăila, 2014 (620 pp).

Interviu cu lect. dr. Laura Sitaru

Vor cadea si alte tari arabe sub stapanirea Statului Islamic?
Vor cadea si alte tari arabe sub stapanirea Statului Islamic? Interviu
Foto: globalsecurity.org
Cu o forta, mai ales militara, de neoprit, Statul Islamic al Irakului si Levantului isi extinde posesiunile pe zi ce trece.

Cand regele Abdullah al Arabiei Saudite a protestat, in urma cu o saptamana, fata de actiunile Israelului in Gaza, aceste declaratii nu erau decat o particica dintr-un comunicat in care, de fapt, isi exprima pe larg ingrijorarea legata de actiunile ISIL. Este oare ISIL un pericol atat de mare? Va trece si granitele altor state arabe?

Laura Sitaru, lector doctor in cadrul sectiei de araba a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti, autor al cartii “Gandirea politica araba”, vorbeste, intr-un interviu pentru Ziare.com, despre barierele care stau in calea ISIL si despre geloziile dintre diversele grupari radicale sunite.

“Cand al Baghdadi si-a luat numele de Califul Ibrahim, au existat o serie de reactii ale gruparilor radicale: nici macar una nu a felicitat ISIL-ul pentru Califat sau nu a recunoscut acest Califat”, spune Laura Sitaru.

Exista o explicatie simpla pentru colapsul statului irakian sub presiunea Statului Islamic?

O explicatie simpla cred ca e greu de dat. Vorbim de statul irakian ca despre un stat esuat de ceva vreme, insa aparitia acestui ISIL e ceva nou. Stim de ei de cativa ani pentru ca au activat in Irak ca o ramura a organizatiei al Qaida si s-au remarcat in actiunile de opozitie la guvernarea siita irakiana in timpul prezentei americane.

Ei nu sunt o noutate absoluta pentru zona, ci faptul ca s-au extins si lupta in Siria de la inceputul conflictului. Ceea ce le-a dat aceasta anvergura e faptul ca au putut functiona in libertate in zona siriana. Faptul ca regimul lui Assad nu a mai putut tine sub control aceasta efervescenta sunita radicala le-a dat toata libertatea de actiune.

Cat teritoriu detin ei acum in Irak?

Intr-o prima faza, toata lumea a crezut ca, dupa ce au ocupat Mosulul, ei vor merge spre Bagdad. Dar aceasta strategie s-a schimbat. Cel putin in ultima perioada sunt intr-un conflict foarte puternic cu armata kurda si isi doresc foarte mult ocuparea nordului Irakului. Presedintele american a anuntat interventia militara. Cred ca decizia lui e legata de faptul ca, in momentul de fata, Kurdistanul este in vizorul ISIL.

E cea mai sigura zona, o zona care functioneaza si cu care Occidentul avea relatii. Kurzii, prin liderii lor, spun de ceva vreme ca au probleme. Trupele ISIL, despre care nu stim exact din cine sunt compuse, pun probleme militare serioase si devin o provocare pentru toata zona asta de securitate din nordul Irakului.

Ideea asta de Califat Islamic cat de veche e? Coincide cu Islamul sau tine doar de zona de populatie araba?

Populatia araba e numeric nesemnificativa daca e sa ne raportam la totalul populatiei de religie islamica din momentul de fata. Arabii sunt 200 de milioane, musulmanii un miliard si ceva. Califatul insa e Islamic, nu e unul arab, find o structura proiectata in jurul unitatii religioase, nu etnice. Conducatorul lui, al Baghdadi, e arab. Primul Califat, daca e sa il luam pe firul istoriei, si e realitatea la care se raporteaza ISIL, e cel din vremea profetului Muhamad. Califat, in araba, inseamna “succesiune”, adica numai ceea se construieste dupa moartea Profetului se numeste califat, pentru ca e o forma statala ce apare odata cu primii lui succesori.

Aceasta perioada de dupa moartea Profetului si pana la aparitia dinastiei omeiade, in 661, e considerata de Islam un fel de perioada istorica ideala, un fel de “epoca de aur” la care aceste ideologii care au aparut mult mai tarziu se raporteaza. Pana si miscarile de modernizare ale Islamului din secolul 19 s-au raportat la aceasta perioada ideala. Califatul a durat pana tarziu. El a fost abolit in 1924 de Kemal Ataturk, cand a fost fondata Republica Turcia. Otomanii nu facusera decat sa preia aceasta idee, dupa cucerirea Egiptului in 1516.

Care este impactul pentru musulmanul obisnuit al declararii unui stat islamic?

Va ganditi ca e ca si cum ar fi fost activat un stimul, ca si cum ar exista un buton pe care apasam si activam niste sensibilitati? E un raspuns care trebuie nuantat. Aceasta grupare, ISIL, nu reprezinta Islamul, reprezinta foarte putin din acest enorm Islam. Marea masa a Islamului e departe totusi de aceste orientari radicale.

Aceasta grupare nu intruneste nici macar consensul radicalilor din Islam. Cand al-Baghdadi si-a luat numele de Califul Ibrahim, au existat o serie de reactii ale gruparilor radicale: nici macar una nu a felicitat ISIL-ul pentru Califat sau nu a recunoscut acest Califat. Fratii Musulmani din Egipt nu s-au grabit deloc sa-i felicte, ci au spus ca ISIL nu reprezinta Islamul. Evident ca e o chestiune de legitimitate si o lupta intre aceste grupari, pentru ca ISIL-ul a luat fata.

Toate aceste state arabe din zona, cat de puternice sunt ele ca state? Daca ISIL va capata si mai multa putere, e posibil ca ele sa-si dovedeasca o anumita fragilitate, si un mare stat arab, care acum poarta numele de Califat Islamic, sa se extinda in intreaga zona?

Sper ca nu. Fiecare dintre aceste state, Iordania si Arabia Saudita, s-au straduit ca acest conflict sa se opreasca la granitele lor. Exista o dimensiune politica evidenta a actiunii ISIL si o dimensiune religioasa secundara in spatele acestei dimensiuni politice. Cred ca dimensiunea politica e cea mai de temut. Sunnitii au fost mereu, in aceasta zona, “stapani la ei acasa”. Sunnitii care conduc acum nu au de ce sa-si doreasca o varianta radicala a sunnismului.

Iordania nu-si doreste un sunnism radical, e o tara avansata si obisnuita sa traiasca dupa un anume model social pe care majoritatea populatiei il accepta. Nici Irakul sunnit nu-si doreste un Islam de tip ISIL. Populatia din orasele cucerite este macelarita, pentru ca nu adera la Islamul de tip ISIL. Este un islam radical, pe care aceste societati il resping spontan, pentru ca civilizatia pe care au construit-o de-a lungul istoriei e diferita. In Arabia Saudita este practic islamul wahhabit, o forma radicala, care nu se poate placea cu o alta scoala radicala.

Ganditi-va la atitudinea Arabiei Saudite fata de regimul lui Mohamad Morsi, presedintele Egiptului. Cine au fost primii care au felicitat armata egipteana ca l-a inlaturat pe Morsi? Arabia Saudita. Interesul acestor state e mult mai puternic decat o idee religioasa care a mai existat. Ea nu este noua, este o preluare de la al Qaida, doar ca acum se manifesta cu putere intr-un teritoriu arab.

De ce nu intervin militar aceste state, de ce nu au stins acest pojar la timp?

Iranul tace. Turciei nu-i place Kurdistanul si nu vrea sa-l ajute. Iranul ar putea, ipotetic, sari sa-si apere guvernul siit care mai este la Bagdad, iar o interventie a Arabiei Saudite s-ar justifica pentru ca sa-si apere siguranta statala. E foarte greu sa ne imaginam o interventie a unui stat arab. Aceste state nu s-au implicat nici in caderea lui Saddam Huseiun.

Spuneti ca aceste islamuri sunnite de ici, de colo sunt diferite. Dar, asa cum se intampla adesea in istorie, conducatorii pot fi in varsta, ghiftuiti, cu Mercedesuri de aur, intr-o structura osificata. Sub ei poate sa fie o alta clasa tanara, cu idealuri si frustrari, care ar putea sa rezoneze cu Statul Islamic. De asta ma intreb cat vor sa intervina aceste state si sa stinga focul care se intinde?

Arabia Saudita este o societate cu totul particulara, osificata intr-o traditie sociala si religioasa, iar monarhia e destul de imbatranita. Exista o generatie tanara, dar una care, din cat stiu eu, nu-si doreste o societate care sa fie normata de regulile ISIL. In Arabia Saudita exista o generatie, inclusiv in familia regala, care face presiuni constante in sensul liberalizarii, deschiderii acestei societati. Isi fac studiile in Occident si militeaza intern pentru o deschidere a societatii. Societatea vrea altceva, dar in sensul obtinerii de mai multa libertate.

Stiam de steagul verde al Profetului, dar ce este cu acest steag negru al ISIL? Tine tot de un model islamic?

Negru nu e o culoare straina islamului, ca simbolistica. Verdele este traditional culoarea profetului Muhammad. Negrul e o culoare de lupta, preluata de toate gruparile jihadiste. Luptatorii Hamas au steaguri verzi si negre. Dinastia Abassizilor a avut ca simbol culoarea neagra, erau imbracati predominant in negru. Nu este o culoare straina nici gruparilor siite.

Va ramane Statul Islamic un stat ciudat, cum a fost Afganistanul sub talibani, sau, ca la 1848, marile state isi vor da mana ca sa intervina si sa franga ideea?

Ca sa raspundem la asta va trebui sa deslusim viitorul evolutiilor din Siria si alte state arabe. Cred ca statele din jur sunt mai ingrijorate decat o arata in legatura cu extinderea acestui ISIL. Poate ca loviturile americane vor reusi sa destabilizeze aceasta fulgeratoare ascensiune

O nouă traducere din literatura arabă: „Urlet în bezna prelungă” de Jabra Ibrahim Jabra

– coordonarea colectivului de traducători din limba arabă, prefaţă şi note: Laura Sitaru
După „Celelalte camere”, „Urlet în bezna prelungă” este al doilea roman al scriitorului palestinian Jabra Ibrahim Jabra tradus în limba română şi publicat de către editura ieşeană Ars Longa care găzduieşte de câţiva ani colecţia „Alif” http://www.arslonga.ro/colectii/alif.html, pusă sub semnul Alianței Civilizațiilor-România și coordonată de arabistul George Grigore.
Născut în 1920, într-o familie de palestinieni creştini din Bethlehem, Jabra a crescut şi s-a format în umbra culturii arabe şi a celei occidentale deopotrivă, încercând să armonizeze cadrul occidental de valori cu realitatea culturală a lumii arabe şi să creeze o estetică proprie a acesteia. Jabra Ibrahim Jabra este cu certitudine unul dintre cei mai prolifici literaţi ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, publicând sau traducând peste treizeci de volume şi fiind autorul a peste douăzeci de lucrări de critică literară.
Publicat în 1946, „Urlet în bezna prelungă” iese din tematica epocii sale, lăsând într-o marginalitate aproape totală marile subiecte şi preocupări ale elitei intelectuale palestiniene, dar şi arabe, în sens mai larg.
Naratorul îşi face auzită vocea în „Urlet în bezna prelungă” prin personajul central al romanului, Amīn, care exprimă un întreg sistem de idei ale autorului despre lume şi viaţă. Oraşul este locul în care întâmplările pe care le povesteşte personajul Amīn se desfăşoară ori s-au desfăşurat, un oraş fără nume, un oraş arab oarecare sau, mai bine-zis, toate oraşele arabe laolaltă. Anonimitatea intenţionată a locului în care Amīn trăieşte dramatic întâmplări din viaţa sa conferă acestuia o valenţă generală – oraşul lui Amīn este o mostră de societate arabă la mijlocul secolului al XX-lea, suprinsă în toate aspectele sale, economice, sociale, culturale şi morale.
Ovidiu Pietrăreanu, profesor de literatură arabă la Universitatea din Bucureşti, face, la rândul său, următoarele consideraţii despre romancierul palestinian: „Jabra Ibrahim Jabra se situează în centrul unei reţele complexe de comuniuni culturale, literare şi de spirit. Pasionat de cultura engleză, rămâne profund devotat culturii arabe, pe care înţelege să o slujească traducând piese de Shakespeare într-un mod care îl asociază, în conştiinţa publicului arab, cu dramaturgul englez aşa cum un George Murnu este, pentru iubitorii de litere din România, cel care a înveşmântat epopeile homerice în sonorităţile şi cadenţele limbii române. Acest efort de apropriere a capodoperelor unei alte literaturi decât cea proprie îl consacră, totodată, ca pe un strălucit urmaş al exponenţilor spiritului care a guvernat renaşterea culturală şi, mai cu seamă, literară arabă din secolul XIX şi începutul secolului XX, care au considerat traducerea un act de însemnătate majoră pentru propăşirea culturală a unei naţiuni. Profilul literatului Jabra este, însă, completat şi de scriitura rafinată a romanelor sale, în care absurdul şi tragicul unor destine individuale şi colective tumultuoase sunt înfăţişate de un condei în care se îngemănează detaşarea cerebrală şi cea mai caldă empatie.
Traducerea romanului de faţă este rezultatul muncii de echipă a studentelor Ana Iulia Alexandru, Laura Georgiana Coman, Andra Ramona Dodiţă, Roxana Ioniţă, Monica Lixandru şi Daniela Nedelea din promoţia de absolvenţi 2010 ai secţiei de limba arabă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, sub coordonarea Laurei Sitaru, profesor de literatură arabă, care a unificat şi stilizat textul în limba română, a elaborat prefaţa şi aparatul critic. Laura Sitaru a fost distinsă cu PremiulUniunii Scriitorilor din România – filialele Bucureşti – pentru traducerea romanului „Taxi. Povestiri din trafic”al scriitorului egiptean Khaled al-Khamissi, publicat în 2012 în colecţia „Alif” a editurii Ars Longa.

Festivitatea lansării unui volum de poezie irakiană

Pe data de 11 iulie 2014, a avut loc festivitatea lansării volumui de poezie al irakianului Khazal Almajidi, în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș”, desfășurat în perioada  9-15 iulie. Cu acest prilej, prof. dr. George Grigore a ținut o prelegere despre poezia irakiană contemporană.

Volumul „Pasărea celor patru zări”, în traducerea, din limba arabă, realizată de către George Grigore, publicat de Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, include poeme selectate din volumele: „Anti-fizică” (1989), „Poemele imaginii” (1990), „Baia femeilor din Kirkuk” (1996), „Rococo” (1998), „S-ar putea… cine știe?” (2006), „Plăceri trupești și dureri sufletești” (2007) și „Tristețile anului irakian” (2011).

Poetul Khazal Almajidi, născut pe 1 iulie 1951 în orașul Kirkuk, Irak, este, printre altele, doctor în istoria vechilor civilizații trăitoare pe teritoriul Irakului actual. De-a lungul timpului, din 1973 și până în 1998 a lucrat la radiodifuziune, televiziune, la diferite reviste și ziare irakiene, la Uniunea Scriitorilor și Literaților din Irak, la Departamentul de Cinema și Teatru. Din 1998 și până în 2003 a lucrat ca profesor la Universitatea din Darna, Libia. În august 2003 a revenit în Irak unde, între anii 2004-2006, a lucrat ca director al Centrului Irakian Intercivilizațional și Interreligios din Bagdad. Actualmente trăiește în Olanda și lucrează ca profesor-colaborator la o serie de universități arabe din Europa.

Din vasta sa creație a republicat, în ultima vreme, mai multe selecții: una din opera sa poetică, intitulată „Treizeci de cărți”, editată în șase volume; alta din opera sa teatrală, intitulată „Treizeci și șapte de piese de teatru”, editată în două volume; o alta din opera sa dedicată istoriei civilizațiilor, religiilor și mitologiei, intitulată „Treizeci și două de cărți”.

Khazal Almajidi este membru al Uniunii Scriitorilor și Literaților din Irak; al Uniunii Scriitorilor Arabi; al Uniunii Dramaturgilor Irakieni; al Uniunii Istoricilor Arabi etc.

România, prezentare în limba arabă

Prezentarea României – Manual de orientare culturală pentru arabofoni, publicat de către OIM (Oficiul Internațional pentru Migrație), iunie 2014, București. Autori: George Grigore și Gabriel Bițună
– versiunea în arabă:
– versiunea în romană:

http://oim.ro/attachments/article/280/OIM%20Manual%20Orientare%20Culturala_ROMANA.pdf

Poezie irakiană în limba română

Renumitul poet irakian Khazal Almajidi este cunoscut cititorilor români, pasionați de poezie, încă din anul 1995 când o serie de reviste, în fruntea cărora se situează Fețele culturii, i-au găzduit poemele în traducerea lui George Grigore. Tot George Grigore i-a tradus de curând un volum intitulat „Pasărea celor patru zări”, publicat de Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, în care a inclus poeme selectate din volumele: „Anti-fizică” (1989), „Poemele imaginii” (1990), „Baia femeilor din Kirkuk” (1996), „Rococo” (1998), „S-ar putea… cine știe?” (2006), „Plăceri trupești și dureri sufletești” (2007) și „Tristețile anului irakian” (2011).

Festivitatea lansării poemelor lui Almajidi va avea loc, cu participarea sa, în cadrul celei de a 18-a ediţii a Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș” care se va desfășura  în perioada 9-15 iulie 2014.

Poetul Khazal Almajidi, născut pe 1 iulie 1951 în orașul Kirkuk, Irak, este, printre altele, doctor în istoria vechilor civilizații trăitoare pe teritoriul Irakului actual. De-a lungul timpului, din 1973 și până în 1998 a lucrat la radiodifuziune, televiziune, la diferite reviste și ziare irakiene, la Uniunea Scriitorilor și Literaților din Irak, la Departamentul de Cinema și Teatru. Din 1998 și până în 2003 a lucrat ca profesor la Universitatea din Darna, Libia. În august 2003 a revenit în Irak unde, între anii 2004-2006, a lucrat ca director al Centrului Irakian Intercivilizațional și Interreligios din Bagdad. Actualmente trăiește în Olanda și lucrează ca profesor-colaborator la o serie de universități arabe din Europa.

Din vasta sa creație a republicat, în ultima vreme, mai multe selecții: una din opera sa poetică, intitulată „Treizeci de cărți”, editată în șase volume; alta din opera sa teatrală, intitulată „Treizeci și șapte de piese de teatru”, editată în două volume; o alta din opera sa dedicată istoriei civilizațiilor, religiilor și mitologiei, intitulată „Treizeci și două de cărți”.

Este membru al Uniunii Scriitorilor și Literaților din Irak, al Uniunii Scriitorilor Arabi, al Uniunii Dramaturgilor Irakieni, al Uniunii Istoricilor Arabi etc.

Din prezentul volum, am selectat, pentru ilustrarea operei sale, acest poem:

Nu există al cincilea element

Femeia din foc

S-a dezgolit dinaintea făcliilor

Și s-a prefăcut în lumină veșnică.

*

Femeia din apă

S-a dezgolit dinaintea ploii

Și s-a prefăcut în ceață.

*

Femeia din aer

S-a dezgolit dinaintea ferestrei

Și s-a prefăcut în pasăre.

*

Femeia din țărână

S-a dezgolit între munți

Și s-a prefăcut în copac.

.

Bărbatul din această lume

S-a oprit dinaintea luminii, a ceții, a păsării, a copacului

Și s-a rugat.

Khazal Almajidi. 2014. Pasărea celor patru zări. Ediție bilingvă: română-arabă. Traducere din limba arabă: George Grigore. Editura Academiei Internaționale Orient-Occident. Colecțiile Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș”.

Manual de limba română pentru arabofoni

În perioada 1 august 2013 – 30 iunie 2014, Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei – SAH ROM, Centrul de Resurse Civice, Fundația pentru Tineri și Femei și Asociația pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor au implementat proiectul ”Servicii integrate de asistență juridică și socială pentru cetățenii din state terțe”, iar unul dintre rezultatele proiectului a fost publicarea unui manual de limba română pentru vorbitorii de limba arabă.
Manualul, elaborat de asist. drd. Gabriel Bițună, are ca obiectiv atingerea pragului A0-A1 în limba română, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi.
Structura manualului constă în două lecții în care sunt descrise alfabetul și fonetismul limbii române, urmate de alte optsprezece lecții care abordează diverse aspecte de morfologie și sintaxă, construite în jurul câte unui text de bază și încheiate de fiecare dată cu exerciții pentru fixarea noțiunilor învățate. Partea finală a cărții constă într-o serie de paradigme de conjugare a celor mai uzuale verbe din limba română. Toate noțiunile gramaticale sunt explicate în limba arabă
Prof. dr. George Grigore semnează Cuvântul lămuritor al manualului, în care pune în evidență importanța studierii limbii române de către străini, precum și statulul și istoria acesteia în rândul limbilor lumii.
Manualul este însoțit de un CD cu înregistrări audio (în forma tipărită), marcate corespunzător în interiorul fiecărei lecții. Aceste înregistrări au fost realizate exclusiv de către studenți din anul al II-lea ai Secției de Arabă, Universitatea din București.
Atât manualul cât și înregistrările sunt disponibile pentru descărcare de pe saitul oficial al Organizației ADO SAH ROM: http://www.adosahrom.ro/manualromana .

Invitație

Bookfest 2014
POLIROM ŞI CARTEA ROMÂNEASCĂ
vă invită
la lansarea cărții

Introducere în islam de Nadia Anghelescu
Invitaţi: Simona Sora, Yusuf Nevzat, Răzvan Voncu
Moderator: Adrian Şerban
Miercuri, 28 mai 2014, Ora 14.30, Pavilionul Bookfest 2014, Standul Polirom.