George Grigore: “Eu aveam Bagdadul meu” – un interviu-maraton publicat in volumul “Marturii din arabistica romaneasca”, semnat de Alina Georgiana-Focsineanu, Editura Universitatii din Bucuresti, 2017.
Interviul poate fi accesat aici
George Grigore: “Eu aveam Bagdadul meu” – un interviu-maraton publicat in volumul “Marturii din arabistica romaneasca”, semnat de Alina Georgiana-Focsineanu, Editura Universitatii din Bucuresti, 2017.
Interviul poate fi accesat aici
Ghalia Khoja. 2017. Epifanie ugaritică.-Traducere din limba arabă de George Grigore. Prefață de Pușa Roth.
Ars Longa (cartea poate fi accesata aici)
Alan G. Jamieson, Credinţa prin sabie. Scurtă istorie a conflictului dintre creştini şi musulmani, trad. Andra Ramona Dodiţă, editura Niculescu, 2017.
Odată cu înmulţirea actelor teroriste şi a confruntărilor militare din ultimul timp, precum şi cu apariţia ideologiilor fundamentaliste care se radicalizează din ce în ce mai mult, conflictul dintre creştini şi musulmani este, poate, mai vizibil ca oricând – însă nu este deloc unul nou. Alan G. Jamieson analizează, în lucrarea de faţă, lunga şi însângerata istorie a conflictului dintre creştini şi musulmani, scoţând în evidenţă, în studiul său concis, dar cuprinzător, cât de mult se leagă acest vechi conflict de evenimente decisive din istoria lumii.
Lucrarea este tradusă de asist. drd. Andra Dodiță, de la Secția de Arabă și publicată la editura Niculescu.
Nadia Anghelescu. 2017. Fifty Years in the University. București: Editura Universității din București.
A apărut la editura Humanitas lucrarea „Islamul şi violenţa“ – Adonis în dialog cu Houria Abdelouahed, traducere din limba franceză și note de Laura Sitaru. Lansarea acestui volum are loc joi, 2 iunie 2016, de la ora 18.00, în standul Humanitas de la Bookfest – Salonul Internațional de Carte. Participă: Sever Voinescu, Doru Căstăian, Laura Sitaru.
Adonis: „Dacă nu separăm religia de stat şi nu eliberăm femeile de şaria, vom avea şi mai mulţi despoţi. Dictatura militară îţi controlează mintea. Dar dictatura religioasă îţi controlează şi mintea, şi corpul.“
„Islamul şi violenţa“ este un manifest al celui mai important poet arab contemporan – nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel – împotriva decăderii culturii sale de origine, pe care s-a văzut nevoit s-o părăsească. Adonis trăieşte astăzi în Franţa, unde este liber să pună în discuţie cu luciditate cauzele crizei din lumea arabă musulmană: violenţa ca trăsătură caracteristică a Coranului; atotputernicia dogmei religioase în ceea ce priveşte treburile statului şi viaţa privată; falsificarea istoriei islamului; anularea subiectivităţii şi creativităţii fiinţei umane într-o civilizaţie a supunerii oarbe şi a imitaţiei; reducerea femeii musulmane la statutul de posesiune; condamnarea celor care au ieşit din cadrele restrictive ale religiei abordând în creaţiile lor teme precum dragostea, moartea şi libertatea; eroarea unor societăţi care nu cunosc conceptul de cetăţenie şi sunt incapabile să se adapteze la modernitate şi democraţie.
Fără să uite locul poeziei, misticii şi filozofiei arabe în cultura universală, Adonis demonstrează că islamul fundamentalist nu este o excrescenţă distructivă a unui islam originar paşnic şi tolerant, ci apariţia mişcărilor extremiste precum Statul Islamic reprezintă, de fapt, o reîntoarcere la începuturile sângeroase ale islamului unic, neschimbat de-a lungul timpului (Editura Humanitas).
Conf. dr. Laura Sitaru a participat miercuri, 18 mai 2016, la ora 17.00, la lansarea volumului Femeile în jurisprudenţa islamică. Critici contemporane al autoarei Alina Isac Alak, publicat la editura Tritonic, în Colecţia Studii Feministe, coordonată de Oana Băluţă. Volumul, lansat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), a fost prezentat de către Bogdan Hrib, editor Tritonic, conf. dr. Oana Băluţă şi conf. dr. Laura Sitaru.
Cu aceeaşi ocazie, Alina Isac Alak a lansat şi volumul Statutul femeilor în Islam, publicat la editura Polirom, volum prezentat de prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, coordonatoarea colecției Studii de Gen a editurii Polirom, Miruna Pantel, membru FILIA, Eugen Ciurtin, istoric al religiilor, Academia Română şi Fatma Yilmaz, membru FILIA.
Revista „Dilema veche”, în numărul 631/24-30 martie 2016, a dedicat un dosar special textului coranic, cu titlul „Ce spune Coranul?”. Textele care compun acest dosar au ca autori arabişti şi islamologi români, deopotrivă universitari şi specialişti în civilizaţie arabo-islamică, astfel:
Sever Voinescu, coordonatorul dosarului, a motivat alegerea temei în aceşti termeni: Am socotit că este necesar un Dosar al Dilemei vechi dedicat exclusiv Coranului (nu civilizației musulmane, nu derivatelor islamice de după Muhammad, nu efectelor geopolitice, ci direct Coranului!). Am găsit, cu acest prilej, admirabili specialiști români,
arabiști și coraniști, experți în diverse manifestări particulare ale civilizației și culturii musulmane, cărora nu le pot mulțumi îndeajuns pentru contribuțiile lor. Am fost în asemenea măsură impresionat de ei, încît a ieșit, fără să vrem, un număr despre Coran scris în exclusivitate de experți români, ceea ce mi-a produs o plăcere deosebită. Luați acest Dosar și ca pe un mic omagiu pe care redacția Dilemei vechi îl aduce școlii românești de studii islamice.
Textele pot fi accesate pe site-ul „Dilema veche”, la rubrica: http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/coranul-noi
A apărut articolul Observaţii lingvistice în reprezentarea străinului în câteva însemnări ale călătorilor arabi medievali, publicat de conf. dr. Laura Sitaru în Mihály Vilma Irén, Tapodi Zsuzsa (ed.). „Călătorul și călătoria. Studii de contactologie culturală”, Iaşi: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015, ISBN 978-606-714-212-9, pp. 181-190
Articolul poate fi consultat la adresa:
Editura Ars Longa a publicat recent volumul „Kalila wa Dimna și Istoria ieroglifică. O posibilă filiație” a cărui autoare, Alina-Georgiana Focşineanu, a cercetat această temă, ca proiect personal, în cadrul programului masteral „Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi”, organizat în cadrul Universității din București.
Cunoscătoare a culturii române, cât și a culturii și limbii arabe, autoarea propune o regândire a primului roman românesc din perspectiva influenţei surselor orientale la care Dimitrie Cantemir ar fi putut avea acces în timpul îndelungatei şederi la Constantinopole. Comparând „Istoria ieroglifică” cu versiunea arabă a capodoperei literaturii sanscrite (Panciatantra), autoarea identifică influenţe evidente ale operei „Kalīla wa Dimna”, cea mai tradusă carte după Biblie, în ceea ce priveşte concentrarea unor teme şi motive, valorificarea unor tipare de construcţie a personajelor, preluarea sau rafinarea unor simboluri, tipologii sau a unor mentalităţi ale epocii.
Alina-Georgiana Focșineanu. 2015. Kalila wa Dimna și Istoria ieroglifică. O posibilă filiație.Prefață: George Grigore. Iași: Editura Ars Longa.
Pe data de 18 mai 2015, prof. dr. George Grigore a prezentat împreună cu prof. dr. Madeea Axinciuc, pr. dr. Michel Kubler și Lidia Bodea cartea “Dumnezeu, Iahve, Allah – 100 de întrebări ale copiilor despre cele trei mari religii monoteiste” (autori: Katia Mrowiec, Michel Kubler, Antoine Sfeir; traducător: Georgeta Anca Ionescu, Humanitas), la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.
După prezentare, a urmat o sesiune de discuții pe tema dialogului interreligios.
A apărut numărul XV/2015 al revistei Romano-Arabica editată de Centrul de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti (editori George Grigore şi Laura Sitaru). Numărul actual este dedicat artei stradale de tip graffiti în spaţiul arab şi găzduieşte un număr important de articole pe această temă, precum şi recenzii de carte. Revista are şi variantă electronică, putând fi accesată la adresa: http://araba.lls.unibuc.ro/?page_id=4620.
Romano-Arabica este indexată în următoarele baze de date: Index Islamicus, Cascadilla, Ulrich, Linguistic Bibliography Online(Brill), EBSCO, Scipio şi Scopus.
Un studiu, semnat de George Grigore, intitulat „The Wise Fool Djuha – a Quick Sketch”, a fost publicat în revista International Journal of English Language & Translation Studies 2(4), 2014: 99-103, revistă ce apare la Sebha, Libia.
Studiul poate fi citit AICI.
Subiect de o actualitate permanentă prin dimensiunile sale sociale şi culturale, familia, alături de valorile şi modelele generate de aceasta şi inculcate prin transfer societăţii înseşi, reprezintă, pentru spaţiul arabo-islamic, miezul în jurul căruia creşte fructul social.
Articolul poate fi consultat AICI.
Din această repolarizare, islamul ar putea avea de câștigat, fiind susceptibil de a deveni un pion esențial în încercarea de reconfigurare a lumii acestui mileniu, dat fiind că este singurul care poate arunca în joc un sistem ideologic și social bazat pe un orizont transcendental încă puternic și coerent.” (Christian Tămaș).