Recenzie – ”Hayy bin Yaqzan sau din tainele înțelepciunii răsăritene”, de Ibn Tufayl

de Gabriel Bițună

http://www.agentiadecarte.ro/

De curând, la Editura Polirom, în Colecția „Biblioteca Medievală”, a apărut volumul ”Hayy bin Yaqzan sau din tainele înțelepciunii răsăritene” (ediție bilingvă: arabă-română), de Ibn Tufayl. Traducerea și editarea textului arab, studiu introductiv, note și bibliografie de George Grigore. Pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro am primit un text semnat de Gabriel Bițună despre această apariție editorial. Redăm, mai jos, prezentarea făcută de acesta.

După o serie de traduceri ale operei ”Hayy bin Yaqzan”, de Ibn Tufayl, în limbile Europei (latină, engleză, franceză, spaniolă ș.a.), aceasta ajunge pentru a doua oară în România, de această dată sub forma fascinantă cu care Colecția „Biblioteca Medievală”, a editurii Polirom ne cinstește de bună vreme (este vorba de ediții bilingve sau trilingve, însoțite de studii introductive, prefețe, postfețe și note atent alese, structurate, cumpănite și redactate, din rândul cărora putem aminti ”Kitāb al-hudūd. Cartea definiţiilor”, de Ibn Sīnā / Avicenna).
Traducerea în limba română este semnată de George Grigore, profesor la Secția de Limba Arabă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București, un obișnuit al tâlcuirii de tratate arabe de filosofie (și nu numai). Traducerea vine însoțită de versiunea sa originală, în limba arabă, atent organizată și distribuită, astfel încât cititorii care se pot bucura atât de prospețimea limbii române, dar și de profunzimea limbii arabe, pot urmări fără probleme textul în ambele versiuni.

Continuarea recenziei AICI.

Hayy bin Yaqzān: calea către sine sau utopia solitudinii – recenzie de Alina-Georgiana Focşineanu

Recenzie aparuta in  Ziarul de Duminica

Editura Polirom a publicat recent, în colecţia Biblioteca Medievală, în traducerea universitarului George Grigore, ediţia bilingvă arabo-română a uneia din scrierile mistice şi filosofice arabe cu cea mai pregnantă influenţă asupra culturii europene medievale şi, totodată, singura operă cunoscută a gânditorului ’Abū-Bakr Muhammad bin ‘Abd al-Malik bin Muhammad bin Muhammad bin Ţufayl al-Qaysi, Hayy bin Yaqzān sau din tainele înţelepciunii răsăritene.

Cunoscut în Europa sub numele de Abentofal sau Abubacer, în calitate de poet, medic şi filosof, autorul poate fi considerat, pe drept cuvânt, una din personalităţile enciclopedice ale culturii arabe medievale.

Născut în 1105 la Cadiz, studiază medicina, limba şi literatura arabă, filosofia, astronomia, matematica, devine medic în Granada şi, ulterior, ajunge sfetnic al guvernatorului acestei provincii. Retras în Marrakech, este numit vizir şi medic al curţii almohade, ranguri pe care le deţine până spre sfârşitul vieţii când, în 1182, renunţă la titlul de medic de curte,  cedându-l discipolului său, ’Ibn Ruşd (Averoes). Moare trei ani mai târziu, în 1185.

Click AICI pentru a accesa continuarea recenziei.

Jihadiştii şi lupta pentru putere din interiorul opoziţiei siriene

Articol apărut în Revista 22

de Laura Sitaru

Pentru jihadiştii – de diverse apartenenţe naţionale – implicaţi în conflictul sirian, lupta împotriva regimului Asad nu reprezintă o luptă pentru Siria, ci, aşa cum s-a demonstrat deja în Afganistan şi Irak, o luptă pentru realizarea unor idealuri proiectate dincolo de dimensiunea şi interesele naţionale ale unui stat anume.

La momentul scrierii acestui text, opoziţia siriană tocmai îşi anunţase participarea la con­ferinţa Geneva II, în mijlocul reticenţelor tot mai mari referitoare la pertinenţa şi opor­tu­nitatea acestui eveniment. Sta­­rea de spirit mai degrabă pe­simistă, în legătură cu ros­tul unei conferinţe în care să fie negociate perspective de rezolvare a conflictului din Siria, a fost semnificativ ac­centuată în ultima perioadă de confruntările care au opus grupuri militarizate din com­ponenţa generoasă ideologic a ceea ce formează „opoziţia siriană“. Acţiunile violente desfăşurate în te­ritoriile eliberate de sub controlul forţelor re­gimului Asad de către membrii Grupării Statul islamic din Irak şi Levant, organizaţie jihadistă consecventă promovării obiectivelor de tip al Qaeda şi a cărei structură este una mul­ti­na­ţională, au determinat reacţii pe măsură din partea altor grupări, cum este cazul Frontului an-Nusra, care încearcă delimitarea de jiha­dis­mul transfrontalier şi blocarea influenţei aces­tuia în Siria. În perspectiva înlăturării re­gi­mu­lui Asad, apropiată sau îndepărtată, este foar­te importantă marcarea poziţiilor şi a locului pe care una sau alta dintre com­­ponentele actualei opoziţii le vor avea în procesul de re­par­tiţie a puterii. Nu este, prin urmare, în interesul unei gru­pări pentru Frontul an-Nusra, a cărei orientare, tot jihadistă de sorginte islamică militantă, încearcă să reprezinte islamul naţional sirian suprapunân­du-se peste o structură re­li­gi­oasă care să nu fie percepută „de im­port“, să-şi lase numele şi renumele le­gate de Gruparea Statul islamic din Irak şi Le­vant. Compoziţia Frontului an-Nusra mai pu­ţin in­ternaţionalizată decât în cazul Grupării Sta­tul islamic din Irak şi Levant, precum şi o relaţie apreciată drept justă cu populaţia eli­be­rată (prin contrast cu abuzurile săvârşite de SIIL îm­potriva acesteia) sunt şi pot deveni atu­uri la o viitoare constituire a unei structuri po­li­ti­ce care să conducă statul sirian post-Asad. De altfel, într-un lung interviu acordat pos­tu­lui de televiziune al-Jazeera, Abu Muhammad al-Jawlani, liderul Frontului an-Nusra, explică viziunea grupării asupra perioadei pos-Asad, schiţă în care Frontul an-Nusra este parte a gu­vernării, alături de alte forţe politice din opoziţie, în interiorul unui cadru politic trasat de respectarea normelor islamice prevăzute de sharia. Statul islamic din proiectul lui al-Jaw­lani este o structură politică în care mi­no­rităţile religioase vor fi tratate în conformitate cu recomandările Coranului şi Tradiţiilor, adi­că „vor avea şi drepturi, dar şi obligaţii“, în citarea liderului Frontului an-Nusra.

Continuarea articolului AICI.

Invitație: Ziua Internațională a Limbii Arabe

دعوة

Invitație

بمناسبة حلول اليوم العالمي للغة العربية – اليوم الثامن عشر من كانون الأول –  وذكرى مرور أربعين سنة على قرار الأمم المتحدة باعتمادها احدى اللغات الست للعمل بها في  الهيئة الدولية العالية هذه، يسر السلك الدبلوماسي العربي في رومانيا ومركز الدراسات العربية – جامعة بوخارست بدعوتكم لحضور الحفل المقام في يوم الأربعاء، 18-12-2013 في الساعة الحادية عشرة في دار الجامعيين، قاعة الاحتفالات، شارع ديونيسي لوبو 46.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Limbii Arabe – 18 Decembrie – și a celei de-a patruzecea aniversări a hotărârii Națiunilor Unite de o adopta  ca una din cele șase limbi de lucru în această înaltă organizație internațională,  Corpul Diplomatic Arab din România  și Centrul de Studii Arabe – Universitatea din București au plăcerea de a vă invita pentru a participa la festivitatea  care va avea loc  miercuri, 18/12/2013, la ora 11,00,  la Casa Universitarilor, Sala de Festivități, Strada Dionisie Lupu nr. 46.

Directorul Centrului de Studii Arabe
Universitatea din București
مدير مركز الدراسات العربية – جامعة بوخارست
Prof. dr. George Grigore
أ.د. جورج  غريغوري
عميد السلك الدبلوماسي العربي في رومانيا
Decanul Corpului Diplomatic Arab din România
أحمد بدر عقل
Ahmad Bader Aqel
سفير دولة فلسطين
Ambasadorul Statului Palestina

Misiunea Culturală Saudită felicită secția de limba arabă cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Arabe

Misiunea Culturală Saudită, cu sediul la Viena, a trimis secției de limba arabă o scrisoare de felicitare cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Arabe.

Traducerea scrisorii:

Cu o deosebită stimă,  Misiunea Culturală Saudită din Austria trimite secției de limba arabă cele mai bune urări cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Arabe din data de 18 decembrie 2013 la aniversarea a patruzeci de ani de la adoptarea deciziei Organizației Națiunilor Unite de a include limba arabă ca una dintre cele șase limbi de lucru în cadrul Adunării Generale și a comisiilor oficiale.

Cele mai bune urări,

Misiunea Culturală Saudită din Austria

Lect. dr. Laura Sitaru: premiul Uniunii Scriitorilor din România – filialele Bucureşti – pentru traducere literară

Luni, 9 decembrie, la sediul primăriei sectorului 2 a avut loc festivitatea de decernare a premiilor Uniunii Scriitorilor din România, filialele Bucureşti, pe anul 2012. Evenimentul a fost patronat de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, domnul Nicolae Manolescu, prim-vicepreşedintele Varujan Vosganian, vicepreşedintele Gabriel Chifu şi criticul de artă Ruxandra Garofeanu şi s-a bucurat de prezenţa primarului sectorului 2, domnul Neculai Onţanu.

Câte un juriu format din mari personalităţi ale literaturii române a analizat lucrările apărute în anul 2012 şi a decis acordarea premiilor pentru următoarele secţiuni: critică eseistică şi istorie literară, poezie, literatură pentru copii şi tineret, dramaturgie, traduceri literare şi proză.

Unul dintre premiile de la secţiunea de traducere literară  i-a revenit lect. dr. Laura Sitaru pentru traducerea romanului “Taxi. Povestiri din trafic” al autorului egiptean Khaled al-Khamissi apărută în cadrul colecţiei Alif, la editura Ars Longa. Juriul a fost format din: Luminița Voina – Răuț, Nicolae Mareș, Mariana Ștefănescu, Antoaneta Olteanu şi Peter Sragher. Premiul a fost decernat de către domnul Peter Sragher, poet, critic literar, traducător şi preşedintele filialei de traduceri literare – Bucuresti, alături de prof. dr. George Grigore care a menţionat în laudatio meritul deosebit al traducătoarei de a oferi cititorilor români cea mai celebră cronică a societăţii egiptene contemporane.