Category: Media

de Gabriel Bițună

http://www.agentiadecarte.ro/

De curând, la Editura Polirom, în Colecția „Biblioteca Medievală”, a apărut volumul ”Hayy bin Yaqzan sau din tainele înțelepciunii răsăritene” (ediție bilingvă: arabă-română), de Ibn Tufayl. Traducerea și editarea textului arab, studiu introductiv, note și bibliografie de George Grigore. Pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro am primit un text semnat de Gabriel Bițună despre această apariție editorial. Redăm, mai jos, prezentarea făcută de acesta.

După o serie de traduceri ale operei ”Hayy bin Yaqzan”, de Ibn Tufayl, în limbile Europei (latină, engleză, franceză, spaniolă ș.a.), aceasta ajunge pentru a doua oară în România, de această dată sub forma fascinantă cu care Colecția „Biblioteca Medievală”, a editurii Polirom ne cinstește de bună vreme (este vorba de ediții bilingve sau trilingve, însoțite de studii introductive, prefețe, postfețe și note atent alese, structurate, cumpănite și redactate, din rândul cărora putem aminti ”Kitāb al-hudūd. Cartea definiţiilor”, de Ibn Sīnā / Avicenna).
Traducerea în limba română este semnată de George Grigore, profesor la Secția de Limba Arabă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București, un obișnuit al tâlcuirii de tratate arabe de filosofie (și nu numai). Traducerea vine însoțită de versiunea sa originală, în limba arabă, atent organizată și distribuită, astfel încât cititorii care se pot bucura atât de prospețimea limbii române, dar și de profunzimea limbii arabe, pot urmări fără probleme textul în ambele versiuni.

Continuarea recenziei AICI.

Articol apărut în Revista 22

Pentru jihadiştii – de diverse apartenenţe naţionale – implicaţi în conflictul sirian, lupta împotriva regimului Asad nu reprezintă o luptă pentru Siria, ci, aşa cum s-a demonstrat deja în Afganistan şi Irak, o luptă pentru realizarea unor idealuri proiectate dincolo de dimensiunea şi interesele naţionale ale unui stat anume.

La momentul scrierii acestui text, opoziţia siriană tocmai îşi anunţase participarea la con­ferinţa Geneva II, în mijlocul reticenţelor tot mai mari referitoare la pertinenţa şi opor­tu­nitatea acestui eveniment. Sta­­rea de spirit mai degrabă pe­simistă, în legătură cu ros­tul unei conferinţe în care să fie negociate perspective de rezolvare a conflictului din Siria, a fost semnificativ ac­centuată în ultima perioadă de confruntările care au opus grupuri militarizate din com­ponenţa generoasă ideologic a ceea ce formează „opoziţia siriană“. Acţiunile violente desfăşurate în te­ritoriile eliberate de sub controlul forţelor re­gimului Asad de către membrii Grupării Statul islamic din Irak şi Levant, organizaţie jihadistă consecventă promovării obiectivelor de tip al Qaeda şi a cărei structură este una mul­ti­na­ţională, au determinat reacţii pe măsură din partea altor grupări, cum este cazul Frontului an-Nusra, care încearcă delimitarea de jiha­dis­mul transfrontalier şi blocarea influenţei aces­tuia în Siria. În perspectiva înlăturării re­gi­mu­lui Asad, apropiată sau îndepărtată, este foar­te importantă marcarea poziţiilor şi a locului pe care una sau alta dintre com­­ponentele actualei opoziţii le vor avea în procesul de re­par­tiţie a puterii. Nu este, prin urmare, în interesul unei gru­pări pentru Frontul an-Nusra, a cărei orientare, tot jihadistă de sorginte islamică militantă, încearcă să reprezinte islamul naţional sirian suprapunân­du-se peste o structură re­li­gi­oasă care să nu fie percepută „de im­port“, să-şi lase numele şi renumele le­gate de Gruparea Statul islamic din Irak şi Le­vant. Compoziţia Frontului an-Nusra mai pu­ţin in­ternaţionalizată decât în cazul Grupării Sta­tul islamic din Irak şi Levant, precum şi o relaţie apreciată drept justă cu populaţia eli­be­rată (prin contrast cu abuzurile săvârşite de SIIL îm­potriva acesteia) sunt şi pot deveni atu­uri la o viitoare constituire a unei structuri po­li­ti­ce care să conducă statul sirian post-Asad. De altfel, într-un lung interviu acordat pos­tu­lui de televiziune al-Jazeera, Abu Muhammad al-Jawlani, liderul Frontului an-Nusra, explică viziunea grupării asupra perioadei pos-Asad, schiţă în care Frontul an-Nusra este parte a gu­vernării, alături de alte forţe politice din opoziţie, în interiorul unui cadru politic trasat de respectarea normelor islamice prevăzute de sharia. Statul islamic din proiectul lui al-Jaw­lani este o structură politică în care mi­no­rităţile religioase vor fi tratate în conformitate cu recomandările Coranului şi Tradiţiilor, adi­că „vor avea şi drepturi, dar şi obligaţii“, în citarea liderului Frontului an-Nusra.

Continuarea articolului AICI.