Simpozionul internaţional de la Cizre (Turcia)


Prof. dr. George Grigore şi mast. Gabriel Biţună au participat cu lucrarea „The Place of Spoken Arabic of Cizre among Mesopotamian Arabic Dialects” la simpozionul internaţional „Uluslararası Bilim Düşünce ve Sannata Cizre Simpozyumu” (International Symposium on Jizra in Science Thought and Art), organizat de Şirnak Üniversitesi (Univesitatea din Şirnak) şi Mardin Artuklu Üniversitesi (Universitatea Artuklu din Mardin) în perioada 14-15 aprilie, în oraşul Cizre.

Sesiunea Stiinţifică a Studenţilor Masteranzi şi Doctoranzi 2012

Sâmbătă 3 martie 2012, a avut loc Sesiunea Stiinţifică a Studenţilor Masteranzi şi Doctoranzi organizată de Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă. Sesiunea s-a bucurat de un număr mare de participanţi de la diferite departamente ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Lucrările au fost prezentate în cadrul a trei secţiuni: Mentalităţi moderată de prof.dr. Antoaneta Olteanu şi prof.dr. Constantin Geambaşu şi Literatură având ca moderatori pe lect.dr. Maria Laţchici şi lect.dr. Anton Breiner şi Lingvistică moderată de conf.dr. Mariana Mangiulea şi lect.dr. Sorin Paliga.

Secţiei de limba arabă a fost reprezentată la două dintre cele trei secţiuni. La secţiunea de Mentalităţi au participat prep. drd. Georgiana Nicoarea cu lucrarea Construcţia identitară în receptarea graffiti-ului Primăverii Arabe egiptene în presă şi masterand Gabriel Biţună cu comunicarea intitulată Noţiuni arabo-islamice în dicţionarele româneşti. La secţiunea de Lingvistică, masteranda Anamaria Alexandru a susţinut lucrarea Verbele incoative în limba arabă. Lucrările urmează să fie publicate în volumul sesiunii.

55 de ani de arabistică în România

Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
Secţia de Arabă
şi
Centrul de Studii Arabe
organizează colocviul

55 de ani de arabistică în România
– 19 mai 2012 –

Centrul de Studii Arabe (Strada Pitar Moş 7-13, Sector I, Bucureşti)

Secţia de arabă a Universităţii din Bucureşti sărbătoreşte anul acesta 55 de ani de existenţă şi activitate în domeniul studiilor de arabistică, moment important de retrospectivă, dar şi de proiecte pentru viitor. Vă invităm să fiţi alături de noi la colocviul pe care-l vom organiza pentru marcarea acestui moment.
Lucrările prezentate la colocviu vor fi publicate în numărul XII/2012 al revistei Romano-Arabica.

Termene limită:
• Înscriere şi trimiterea propunerilor de comunicări: 1 mai 2012.
• Data limită pentru trimiterea articolului pentru publicare (redactat în engleză sau franceză): 30 septembrie 2012.

Contact :
Toată corespondenţa va fi trimisă pe adresa lect. dr. Laura Sitaru : lauramariana.sitaru@g.unibuc.ro .

Conferinţa Internetul şi lumea arabă

Vineri, 20 ianuarie 2012, cu ocazia aniversării unui an de la lansarea site-ului secţiei de limba şi literatura arabă, a avut loc la Centrul de Studii Arabe, conferinţa Internetul şi lumea arabă susţinută de prep. drd. Georgiana Nicoarea. Conferinţa la care au participat profesori, masteranzi şi studenţi ai secţiei, a cuprins pe lângă statistici ale accesării site-ului, o prezentare a celor mai noi manifestări de tip artistic în spaţiul virtual de limbă arabă, cuprinzând bloguri literare, plaforme umoristice, emisiuni politice şi seriale ale căror public ţintă îl reprezintă internauţii arabofoni, realizate special pentru difuzarea prin intermediul internetului.

Prezentarea a fost urmată de proiecţia documentarului How Facebook changed the World: The Arab Spring, la sfârşitul căruia au avut loc discuţii în jurul importanţei spaţiului virtual în lumea arabă.

Părintele dr. Mina Tekla Mourkus în vizită la Centrul de Studii Arabe

La invitaţia conf. dr. Ioana Feodorov, care susţine cursul Comunităţile creştine în ţările Orientului Mijlociu, din cadrul masteratului Spaţiul Islamic: societăţi, culturi, mentalităţi, joi, 12 ianuarie 2012, părintele dr. Mina Tekla Mourkus, preot al Bisericii Ortodoxe Copte din România, a ţinut la Centrul de Studii Arabe o conferinţă despre comunitatea coptă din Egipt. Discuţiile, la care au participat masteranzii din anul al II-lea, au vizat particularităţile celei mai mari şi mai vechi comunităţi creştine din Orientul Mijlociu.

Conferinţa “Internetul şi lumea arabă”

Universitatea din Bucureşti

Centrul de Studii Arabe

anunţă

conferinţa

Internetul şi lumea arabă

susţinută de

Prep. drd. Geogiana Nicoarea

20 ianuarie 2012, ora 16,00

Centrul de Studii Arabe, Str. Pitar Moş 7-13, Sect. 1, Bucureşti

Conferinţa este prilejuită de aniversarea unui an de la lasarea site-ului secţiei de limba şi literatura arabă şi va fi urmată de proiecţia documentarului How Facebook changed the World: The Arab Spring.

O nouă apariţie editorială – Revista Romano-Arabica VIII-XI

La Editura Universităţii din Bucureşti a apărut revista Romano-Arabica VIII-XI – Islamic Space: Linguistic and Cultural Diversity. Volumul reprezintă actele colocviului „Spaţiul islamic: diversitate lingvistică şi culturală” organizat în data de 21 mai 2011 de către Secţia Arabă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi Centrul de Studii Arabe şi cuprinde lucrările participanţilor proveniţi din ţări precum Canada, Olanda, Polonia, Rusia, Emiratele Arabe Unite sau Iran.

Centrul de Studii Arabe publică revista Romano-Arabica, seria nouă din anul 2001.  Direcţiile tematice abordate în numerele publicate până acum ale revistei sunt: Orientul, discursuri despre dragoste în Orient, lingvistica arabă, traducerea din şi în limba arabă şi Orientalismul din perspectivă diacronică şi sincronică.

Editorii revistei sunt prof. dr. George Grigore şi lect. dr. Laura Sitaru. Consiliul consultativ al revistei este format din orientalişti de renume: Ramzi Baalbaki (Beirut), Michael G. Carter (Sidney), Jean-Patrick Guillaume (Paris), Giuliano Mion (Pescara), Luminiţa Munteanu (Bucharest), Stephan Procházka (Vienna), André Roman (Lyon) şi John O. Voll (Washington D.C.).

Cuprinsul revistei poate fi consultat aici.

Jabra Ibrahim Jabra sau identitatea palestiniană în exil

Cu ocazia Zilei Internaţionale de Solidaritate cu Poporul Palestinian, Centrul de informare al ONU şi secţia de limba arabă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, au organizat marţi, 29 noiembrie, la casa ONU din Bucureşti, evenimentul Jabra Ibrahim Jabra sau identitatea palestiniană în exil.

Cu acest prilej a avut loc lansarea romanului Celelalte camere apărut în colecţia Alif a editurii Ars Longa, a cărui traducere a fost realizată de absolventele masteratului Traducerea textului literar – limba arabă (2008-2010): Raluca Al-Haddad, Cătălina Anton, Rebeica Bălan, Delia Budulan, Andreea Cozma, Ana-Maria Dumitrescu, Georgiana Nicoarea, Alexandra Stancu, Iulia Tătaru, Dalila Zeriri, sub coordonarea prof. dr. George Grigore.

La evenimentul organizat de doamna Cristina Bălan, director al Centrului de informare ONU pentru România şi la care au participat membri ai corpului diplomatic, numeroşi studenţi ai secţiei de limba arabă şi nu numai, au luat cuvântul excelenţa sa, ambasadorul Palestinei la Bucureşti, domnul Ahmad Aqil şi doamna Yesim Oruc, care în calitate de reprezentant al ONU Romnânia, a citit mesajul transmis de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, cu ocazia Zilei Internaţionale a Solidarităţii cu Poporul Palestinian.

Profesori şi masteranzi ai secţiei de limba arabă au evocat în discursurile lor şi prin lecturi bilingve din creaţia sa literară, multiplele faţete ale personalităţii şi operei lui Jabra Ibrahim Jabra. Au vorbit despre viaţa si opera sa: prof. dr. George Grigore, lect. Ovidiu Pietrăreanu, prep. Georgiana Nicoarea şi Gabriel Biţună, masterand în cadrul programului Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi. Raluca al-Haddad şi Gabriel Biţună au citit de asemenea fragmente din romanul Celelalte camere în limbile arabă şi română.

Evenimenul s-a încheiat cu un cocktail oferit de Ambasada Palestinei la Bucureşti.


George Grigore: „Preocupat permanent de deschiderea unor noi orizonturi în literatura arabă, Jabra Ibrahim Jabra s-a concentrat asupra structurării unor modele teoretice în care să fie încadrate operele contemporanilor săi, din care desprinde caracteristicile fiecărui curent literar în urma unei analize întreprinse prin prisma conceptelor vehiculate de teoriile moderne, occidentale, pe care le introduce astfel în critica literară arabă. Lucrările sale în acest domeniu au fost percepute, încă de la apariţie, ca adevărate jaloane ale vieţii literare arabe. Cărţile sale de memorii se constituie în documente-mărturii ale dramei poporului palestinian, ale luptei sale de a supravieţui, de a-şi păstra identitatea, în condiţii vitrege, departe de locurile de baştină.”.

Ovidiu Pietrăreanu: „Jabra Ibrahim Jabra se situează în centrul unei reţele complexe de comuniuni culturale, literare şi de spirit. Pasionat de cultura engleză, rămâne profund devotat culturii arabe, pe care înţelege să o slujească traducând piese de Shakespeare într-un mod care îl asociază, în conştiinţa publicului arab, cu dramaturgul englez aşa cum un George Murnu este, pentru iubitorii de litere din România, cel care a înveşmântat epopeile homerice în sonorităţile şi cadenţele limbii române. Acest efort de apropriere a capodoperelor unei alte literaturi decât cea proprie îl consacră, totodată, ca pe un strălucit urmaş al exponenţilor spiritului care a guvernat renaşterea culturală şi, mai cu seamă, literară arabă din secolul XIX şi începutul secolului XX, care au considerat traducerea un act de însemnătate majoră pentru propăşirea culturală a unei naţiuni. Profilul literatului Jabra este, însă, completat şi de scriitura rafinată a romanelor sale, în care absurdul şi tragicul unor destine individuale şi colective tumultuoase sunt înfăţişate de un condei în care se îngemănează detaşarea cerebrală şi cea mai caldă empatie.”.

Georgiana Nicoarea: „Jabra Ibrahim Jabra a fost mereu preocupat de înnoirea şi modernizarea poeziei atât în calitate de poet cât şi din poziţia sa de critic literar, fiind convins de importanţa centrală a poeziei în lumea arabă. El vede în poezie un mijloc de animare a imaginarului naţional, de afirmare a identităţii şi de aliniere la curentele de gândire ale lumii. Poezia liberă al cărei adept este duce, conform propriilor convingeri, la o lărgire a energiilor limbii arabe şi a modalităţilor de expresie care vin ca o continuare a impulsurilor Renaşterii arabe. El consideră că aceste energii care rezidă în limba arabă reprezintă viitorul acestui spaţiu ca naţiune şi civilizaţie. Contribuţia sa la modernizarea poeziei face parte dintr-un efort mai larg de a integra literatura arabă în cultura lumii ceea ce  duce la o îmbogăţire spirituală şi imaginară a umanităţii, căci poezia rămâne mereu, mărturia poetului despre experienţa găsirii propriei individualităţi în care se regăsesc în acelaşi timp vocile lumii şi timpului în care trăieşte.”.

Jabra Ibrahim Jabra în versuri şi imagini:

Gabriel Biţună: „Pornind de la basmul arab introductiv, conturat într-o formă pilduitoare, asupra pericolului sondării subconştientului, căci odată pornită această aventură, această rătăcire în labirintul astfel deschis, ea nu se termină decât cu anihilarea victimei (precum în labirintul Minotaurului din Creta), Jabra Ibrahim Jabra îşi trimite personajele într-o călătorie în căutarea propriei identităţii, în absolut, dincolo de spaţiu şi timp.”.

Mai multe imagini de la eveniment aici.

Participare la conferinţa internaţională de la Midyat

În perioada 7-9 octombrie 2011, Universitatea Artuklu din Mardin a organizat o conferinţă internaţională în oraşul Midyat (sud-estul Turciei) sub numele Keşf-i Kadim: From Matiate to Midyat”.

La această conferinţă, au participat specialişti din întreaga lume în limbile şi culturile din zonă: arabă (varietatea Mhallamiyye), arameeană (varietatea Turoyo), kurdă (kurmangi), turcă.

De la Universitatea din Bucureşti, Secţia de Arabă,  au participat cu lucrări Prof. dr. George Grigore (Particule preverbale în dialectul arab Mhallamiyye – vorbit în zona Midyat) şi masterandul Gabriel Biţună (Verbe auxiliare în dialectul arab Mhallamiyye).

Prof. dr. George Grigore la Universitatea din Bergen


În perioada 1-3 septembrie, Prof. dr. George Grigore a participat, cu lucrarea „Space deixis in Spoken Arabic of Baghdad”, la un seminar internaţional organizat de Prof. dr. Shabo Talay de la Secţia de Arabă a Universităţii din Bergen, Norvegia. Programul a cuprins atât studii de lingvistică arabă şi semitică (cu precădere de dialectologie), cât şi de literatură arabă clasică şi modernă.

Acest seminar se constituie într-un prim pas în vederea unei cooperări între Secţia de Arabă a Universităţii din Bucureşti şi secţiile omoloage din diverse universităţi europene pentru elaborarea unor studii comune.

Colocviul „Spaţiul islamic: diversitate lingvistică şi culturală”

Sâmbătă, 21 mai 2011, Secţia Arabă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi Centrul de Studii Arabe au organizat colocviul „Spaţiul islamic: diversitate lingvistică şi culturală”. Au participat cu lucrări:

  • Gabriel Biţună: Morfosintaxa numeralului în  araba vorbită în Tunis (Universitatea Bucureşti)
  • Cristina Ciovârnache : Pragmatic transfer in compliment response strategies by Romanian learners of Persian (Universitatea Bucureşti)
  • Ioana Feodorov: Arguments pour l’enseignement de la civilisation arabe chrétienne à l’Université (Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română)
  • Rodica-Daniela Firănescu: Arab Popular Culture in University. A Canadian Viewpoint (University of Dalhousie, Canada)
  • Sebastian Gadomski : Emirati Theatre – Past and Present (Jagiellonian University Cracow)
  • Saddik Gohar: Rewriting  Islamic History in Contemporary Arabic Poetry (United Arab Emirates University )
  • George Grigore: Caracteristicile fonetice ale arabei vorbite la Khoramshahar (Universitatea Bucureşti)
  • Julia Krajcarz: Women in the names of Istanbul mosques (Jagiellonian University)
  • Agnieszka Kuczkiewicz-Fras: Borrowing ideas, borrowing words… Remarks on adaptation of Arabic lexical units in Hindustani and their semantic categorization (Jagiellonian University, Cracow)
  • Georgiana Nicoarea: Translator’s interventions in the Iraqi Arabic version of Eugene Ionesco’s La Leçon (Universitatea Bucureşti)
  • Ovidiu Pietrăreanu: Conceptual Metaphor and Arab Philological Reflections on Metaphor and Figurative Speech (Universitatea Bucureşti)
  • Alexandra Pleşa : Ceramica Samanidă de secol 9-11 şi evidenţele statutului social (University of Leiden)
  • Ruzana Pskhu: Mystical language as a method of expression of Islamic Spirituality: philosophical point of view (Peoples’ Friendship University of Russia, Moscow)
  • Corina Postolache: Terms of address in Naguib Mahfouz’s Trilogy – a sociolinguistic and pragmatic perspective (Universitatea Bucureşti)
  • Paweł Siwiec: Rhythmical Structure of the classic Arabic verse (Adam Mickiewicz University, Poznan)
  • Mohammad Sadegh Basiri: Shahname and Iranian Feasts (University of Shahid Bahonar University of Kerman)
  • Laura Sitaru: Some considerations on concept of muwāṭana (University of Bucharest)
  • Christian Tămaş: Modernity and fundamentalism in transplanted Islam. Actual trends (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)
  • Irina Vainovski-Mihai: The Sweet, the Sour, the Harsh: Feminine and Feminist Discourses in Arabic Literature (Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti)

Lucrările vor fi publicate în revista Romano-Arabica (VIII-X), publicaţie a Centrului de Studii Arabe al Universităţii Bucureşti.

Prof. dr. George Grigore, din nou, la Mardin

În perioada 13-15 mai 2011, Prof. dr. George Grigore a participat la Simpozionul Internaţional Ömerli organizat de către Mardin Artuklu Üniversitesi (Universitatea Artuklu din Mardin),  în colaborare cu Şarkiyât Araştırmaları Derneği (Fundaţia de Cercetări Orientale). Studiul prezentat de George Grigore, în limba arabă,  având drept temă principalele caracteristici ale arabei vorbite în zona Mardin (خصائص العربية المحكية في منطقة ماردين) s-a bucurat de înalta apreciere a celor prezenţi, în marea lor majoritate, vorbitori de arabă mardineză.

George Grigore este autorul primei monografii dedicate arabei vorbite la Mardin, publicată în 2007, la Editura Universităţii din Bucureşti (L’arabe parlé à Mardin), care este, în momentul de faţă, baza pentru studierea arabei mardineze.

Prezenţă românească la simpozionul MEETING CULTURES BETWEEN THE LINES, Ramallah

În perioada 6-8 mai a avut loc la Ramallah, în Teritoriile Palestiniene, întâlnirea participanţilor la proiectul european internaţional MEETING CULTURES BETWEEN THE LINES (MCBL). Proiectul are ca scop sprijinirea dialogului dintre cultura arabă şi ţări din spaţiul european prin promovarea valorilor comune şi iniţierea unui program de traducere literară care implică scriitori şi traducători din ţările participante: Bulgaria, Cipru, Grecia, România şi Serbia.  Instituţiile care participă la acest proiect sunt Centrul Internaţional pentru traducători şi scriitori (Rhodos, Grecia),  Biblioteca Centrală din Sofia (Bulgaria), Centrul Cultural Ogarit (Teritoriile Palestiniene), Municipalitatea Akanthou  (Cyprus), Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu” (România) şi Centrul Internaţional de Traducere Literară (Serbia).


Programul presupune traducerea în limba arabă a unui scriitor contemporan reprezentativ din ţarile participante şi traducere în limbile greacă şi română a unor fragmente de proză scurtă ale scriitorului palestinian Mahmud Shuqayr. România a fost reprezentată la întâlnirea de la Ramallah de poetul Dinu Adam şi prep. Georgiana Nicoarea.

În data de 7 mai, Centrul Cultural Ogarit a organizat simpozionul de prezentare a scriitorilor şi a traducerilor realizate în cadrul programului. Evenimentul a fost prezidat de către vice-preşedinta Centrului Cultural Ogarit, doamna Maha Shihadeh şi s-a bucurat de prezenţa excelenţei sale ministrul culturii palestiniene, doamna Siham Barghouti.


Prima secţiune a cuprins discursul reprezentantului Uniunii Scriitorilor Palestinieni, domnul Murad Sudani,  al directorului Centrului Ogarit, domnul Walid Abu Bakr şi al doamnei Julia Tsintzova (Bulgaria) dar şi prezentarea traducerii în limba arabă a unor poeme ale poetului bulgar Michail Belchev, în traducerea prof.dr. Maya Tsenova (Bulgaria).

În cea de-a doua secţiune au avut loc lecturi ale unor fragmente de poezie şi proză, în limbile originale chiar de către autori, poetul Dinu Adam (România) şi prozatorul Vladan Matijevic (Serbia). Lecturile au fost dublate de traduceri în limba arabă realizate de traducătorii participanţi la proiect: prep. Georgiana Nicoarea (România) şi Shadi Issa (Macedonia). Lectura scriitorului palestinian Mahmud Shuqayr  a fost dublată doar de traducerea în limba română, delegaţia Greciei nereuşind să ajungă la Ramallah. Această secţiune a mai cuprins discursurile jurnalistului palestinian Muhammad Abd El Hamid şi al prep. Georgiana Nicoarea care a vorbit despre rolul traducătorului ca mediator în cadrul dialogului multi-cultural, făcând, de asemenea, şi o prezentarea a traducerilor în limba română din operele unor mari scriitori palestinieni cum sunt Mahmud Darwish sau Jabra Ibrahim Jabra.


La întâlnire au asistat, de asemenea, Excelenţa Sa, dr. Marin Albu, ministru plenipotenţiar, conducător al Oficiului de Reprezentare Diplomatică, reprezentantul României pe lângă Autoritatea Palestiniană, domnul consul Călin Mitri şi domnul Husameldin Abu Rubb, consilier al ministrului de finanţe palestinian.

Programul complet al întâlnirii poate fi consultat aici.

Un articol din presa palestiniană dedicat evenimentului.

Studenţi ai secţiei de limba arabă la Conferinţa Cercurilor Studenţeşti 2011

În zilele de  6 şi 7 mai a avut loc Conferinţa Cercurilor Studenţeşti a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. La conferinţa din acest an au participat numeroşi studenţi ai secţiei de limba arabă cu lucrări în domeniul literaturii, lingvisticii şi studiilor culturale. De asemenea, lect. dr. Laura Sitaru a fost moderator al secţiunii  de LINGVISTICĂ «Irina Tărăbuc Izvernea».



Lucrările prezentate la Conferinţa Cercurilor Studenţeşti:

GALIŢÃ Crina (anul II, arabă-franceză): Eseu despre dualitatea metafizicã: Ibn Sînâ şi René Descartes

ORĂȘANU Loriana Andreea (anul II,  araba-engleza): Intre predică, povață și  nedreptățire – Cuvântările lui ‘Ali bin Abi Tālib și apariția šī’ismului

DODIŢĂ Andra Ramona (arabă-engleză): Limite ale traducerii automate Google Translate

TRȂMBITAȘ Lorena Florentina (anul II, arabă-engleză): Simboluri religioase la Mahmoud Darwish

ALEXANDRU Iulia-Anamaria (anul III, arabă-rusă): Resemantizarea verbelor de devenire. Aplicație pe ziarul  Aš-Šarq Al-Awsaṭ

NEDELEA Daniela – Elena (anul III; arabă – română): Mecanisme pragmatice subiacente dialogului in piesa de teatru «Il vreau pe acest barbat», de Tawfiq al-Hakim

IONIŢÃ Roxana Ioana (anul III, arabă-engleza): Aspecte ale integrării arabilor în România

JĂLĂVEANU Doriana- Elena (anul III; arabă-engleză): Libia: Familia și tribul

Lect. dr. Irina Vainovski-Mihai la Centrul de Studii Arabe

Luni, 11 aprilie, la Centrul de Studii Arabe, lect. dr. Irina Vainovski-Mihai, profesor de limba şi literatura arabă la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, a susţinut conferinţa cu titlul „Povestea de dincolo de poveste: textul şi realităţile lui Mahmoud Darwish.Prelegerea a fost urmată de o discuţie cu publicul, format din studenţi şi masteranzi ai secţiei de limba arabă pentru care întâlnirea cu doamna Vainovski-Mihai a fost un excelent prilej de a discuta despre demistificarea liricii arabe contemporane.

Prezenţă românească la Conferinţa Internaţională de Dialectologie Arabă

În perioada 28-31 martie 2011, Universitatea G. d’Annunzio din Pescara, Italia, găzduieşte a IX-a conferinţă internaţională a AIDA (Association Internationale de Dialectologie Arabe, cu sediul la Viena), conferinţă la care va fi reprezentată şi Universitatea din Bucureşti, de către trei dialectologi de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia de Arabă. Alături de Prof. dr. George Grigore, recunoscut pentru lucrările sale dedicate dialectelor arabe mesopotamiene, care prezintă o lucrare intitulată: Sur le système aspecto-temporel de l’arabe parlé à Siirt (Turquie), participă, sub îndrumarea sa, şi doi dintre cursanţii de la masteratul Spaţiul Islamic: societăţi, culturi, mentalităţi, Gabriel Biţună, cu lucrarea The Assimilation of English Loan-Words in the Spoken Arabic of Baghdad, şi Luciana Corina Vlăsceanu, cu lucrarea Conditionals in Arabic Spoken in Beyt Līf (Lebanon).

Pentru detalii: http://www.aida2011.org

Programul conferinţei

Conferinţa Prof. dr. George Grigore la Universitatea din Brăila

Cu ocazia Zilei Comunicării, organizate pe data de 16 martie, la Universitatea Constantin Brâncoveanu, ce se înscrie în ciclul de conferinţe “Comunicare-Comunitate”, Prof. dr. George Grigore, ambasador al Alianţei Civilizaţiilor – România, a ţinut o prelegere intitulată “Convergenţa şi divergenţa în dialogul islamo-creştin”, în Aula Magna a filialei Universităţii din Brăila.

Un articol dedicat evenimentului apărut în ziarul Adevărul.

Dialog interreligios inspirat de programul Alianţei Civilizaţiilor

În cadrul proiectului de promovare a dialogului interrelios în rândul tinerilor susţinut de către Alianţa Civilizaţiilor – România, pe data de 14 martie 2011, a fost invitat la Centrul de Studii Arabe domnul Faheem Uddin Nasir, din Pakistan, care a susţinut o conferinţă despre principiile după care se ghidează mişcarea pacifistă Ahmadiyya.

Discuţiile care au urmat conferinţei, moderate de Prof dr. George Grigore, ambasador al Alianţei Civilizaţiilor, s-au axat, în bună parte, pe tipul de relaţii ale Ahmadiyya cu alte religii, pe armonizarea învăţămintelor sale cu alte experienţe religioase cunoscute în lume.

Dialogul islamo-creştin promovat de Alianţa Civilizaţiilor – România

Joi, 10 martie 2011, Prof. dr. George Grigore, ambasador al Alianţiei Civilizaţiilor, a ţinut o conferinţă cu titlul Iisus Hristos în cadrul dialogului islamo-creştin, în cadrul unui proiect iniţiat de Tuna Forum, în colaborare cu Institutul de Sociologie al Academiei Române, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO (CNR-UNESCO). La acest proiect care promovează interculturalitatea, participă 35 de studenţi cu diverse specializării (limbi şi literaturi străine, istorie, ştiinţe politice, sociologie, litere etc.).

Conferinţa de astăzi, ce se incadrează în eforturile Alianţei Civilizaţiilor de promovare a dialogului interreligios, s-a bucurat de un mare interes în rândul participanţilor, creştini şi musulmani deopotrivă, ducând la dezbateri care au pus în evidenţă punctele de convergenţă, dar şi cele de divergenţă, dintre cele două mari religii monoteiste ale lumii.