Asist. drd. Crina Galiță în Republica Cehă

Asist. univ. drd. Crina Galiță, colaborator al Secției de Limba Arabă, a participat în perioada 9 – 10 noiembrie 2016, la conferința internațională Averroism between the 15 th and 17 th century, November 9th – 10th, 2016, cu lucrarea “How has the meaning of averroistic concepts, taṣawwur and taṣdīq, from Averroes´s commentaries on the Posterior Analytics been perceived by the Italian scholars of 16th century?”.

                                     img_8097   img_8096

Conferința a fost organizată de Centre for Renaissance Texts at the Department of Philosophy, Universitatea Palacky, Olomouc, Republica Cehă, și a fost coordonată de către profesorul Jozef Matula (Departmentul de Filosofie, Universitatea Palacky, Olomouc, Republica Cehă).

img_7941

Au participat specialiști de la: University of Warwick, University of Lodz, Palacky University, National and Kapodistrian University of Athens, Radboud University Nijmegen, Scuola Normale Superiore di Pisa, University of Alexandria, Eotvos Lorand University Budapest/Alpen-Adria Universität Klagenfurt, Bar Ilan University, Institut für Philosophie – Würzburg, Westfälische Wilhelms-Universität Philosophisches Seminar –  Münster; Universität Hamburg. Evenimentul științific a fost o reflectare a dialogulului intercultural reunit sub pecetea filosofiei, abordând percepții și perspective filosofice reunificatoare din metafizică, logică, ontologie ori tradiția textuală filosofică renascentistă.

img_8016

Programul Conferinței

Femeia musulmană, între libertate şi supunere

Centrul de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti a găzduit miercuri, 12 octombrie 2016, conferinţa Femeia musulmană, între libertate şi supunere, susţinută de Fatma Ilmaz, cunoscută activistă pentru drepturile omului şi militantă pentru drepturile femeilor. Absolventă de Istorie şi Relaţii internaţionale şi Studii europene, Fatma Ilmaz pregăteşte, sub îndrumarea dnei. prof. dr. Mihaela Miroiu, la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), o teză de doctorat cu titlul Democraţie şi islam în Europa. Femeia musulmană între moralitatea politică şi moravurile islamice.

Conferinţa s-a adresat studenţilor şi masteranzilor secţiei de arabă, dar şi tuturor celor interesaţi de acest subiect.

dsc07078 dsc07042 dsc07073

Conferinţă inaugurală a E.S. dl. Saker Malkawi, ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei la Bucureşti, Sofia şi Chişinău

Cursurile masteratului Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi s-au deschis în mod festiv marţi, 11 octombrie 2016, în prezenţa E.S. dl. Saker Malkawi, ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei la Bucureşti, Sofia şi Chişinău care a susţinut, cu această ocazie, o prelegere despre Academia de limbă arabă din Amman şi proiectele acestei instituţii prestigioase. E.S. dl. Saker Malkawi a remarcat importanţa proiectelor culturale propuse şi susţinute de către Academia de limbă arabă din Amman mai al es în domeniul utilizării corecte a limbii arabe în diferite domenii de activitate. E.S. dl. Saker Malkawi a răspuns ulterior întrebărilor care i-au fost adresate de către studenţi şi masteranzi.dsc06972 dsc07009 dsc06980     dsc06978 dsc06979

George Grigore – laureat al premiului „al-Quds”

Secretarul General al Uniunii Scriitorilor și Literaților Arabi, poetul emiratez Habib Alsayegh, a anunțat miercuri, 7 septembrie, laureații pe anul 2016. Premiul „al-Quds” (Ierusalim) a fost obținut de poetul kuweitian Khalifa al-Wugayan și, pentru prima dată în istoria acestei instituții, de un străin, în persoana lui George Grigore, profesor de limba arabă la Universitatea din București, pentru opera sa de promovare a valorilor literare arabe prin zeci de traduceri și studii critice.
grigfoto
Festivitatea de decernare a premiilor va avea loc la Alger, în luna februarie 2017, în deschiderea congresului Uniunii Scriitorilor și Literaților Arabi.
Premiul „al-Quds” este cea mai înaltă distincție oferită de Uniunea Scriitorilor și Literaților Arabi, organism  la care sunt afiliate toate uniunile de scriitori din țările vorbitoare de limbă arabă.

Pasul care poate transforma Orientul Mijlociu într-o “imagine terifiantă”

Digi24.ro: Primăvara arabă s-a dovedit a fi mai degrabă o lungă noapte polară pentru Orientul Mijlociu şi, prin ricoşeu, chiar pentru stabilitatea Europei. Ce face această parte a lumii atât de imprevizibilă pentru elitele occidentale?

Laura Sitaru: „Primăvara arabă” este un fenomen amplu, cu manifestări particulare, specifice structurilor socio-culturale ale statelor pe care le-a afectat. Este destul de riscant să discutăm despre consecinţele „Primăverii arabe”, mai sigur ar fi să facem o analiză a fiecărei „primăveri” în parte: tunisiană, egipteană, libiană, siriană etc., devreme ce societăţile mai sus amintite au evoluţii independente şi foarte diferite. Iar într-o analiză de acest fel ar trebui să pornim constant de la variabilele sociale, culturale, etnice, religioase caracteristice statelor arabe care au fost martore acestui fenomen. Aplicată fiecărei „primăveri” în parte, grila de analiză ne duce către constatări cel puţin diferite: astfel, drumul Tunisiei, punctul de pornire al fenomenului pe care îl discutăm, deşi cu asperităţi, a fost neîntrerupt către instituirea unui sistem pluripartit, cu vocaţie democratică. Libia, Siria, Yemen sunt cazuri separate, foarte diferite între ele, social, confesional, etnic; astfel, destinele post-revoluţionare sunt şi ele particularizate. Dacă luăm în discuţie şi factorul regional, precum şi relaţiile complexe dintre statele arabe, vom obţine tot atâtea cazuri particulare câte ţări care au cunoscut mişcări de revoltă.

Accesați întregul articol de pe digi24.ro aici.

Masteratul Spațiul Islamic: Societăți, Culturi, Mentalități – Sesiunea de admitere SEPTEMBRIE 2016

ÎNSCRIERE ȘI EXAMEN

Înscrierile vor avea loc în perioada  3 – 11 septembrie 2016, între orele 10-14, la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, str. Edgar Quinet, 5-7, et. II (telefon: 021.341.89.65).

Data limită de afișare a rezultatelor: 23 septembrie.

Examenul de admitere va consta din două probe, una scrisă şi una orală, şi va avea loc, după cum urmează:

  • 14 septembrie 2016, ora 16(proba scrisă)
  • 15 septembrie 2016, ora 16(proba orală – prezentarea proiectului de cercetare), la Centrul de Studii Arabe, sediul FLLS din str. Pitar Moș, 7-13.

 

Proba scrisă va fi susținută pe baza unuia dintre cele două titluri indicate în bibliografia mai jos, la alegere.

Proba orală (interviul) va consta din prezentarea succintă a proiectului de cercetare propus de candidat (2-3 pagini, inclusiv bibliografia de specialitate), urmat de o discuție cu membrii comisiei de admitere pe marginea acestuia.

Proiectul de cercetare va fi depus la dosarul candidatului odată cu celelalte categorii de acte solicitate la înscriere.

Media finală a candidaților va consta din media notelor obținute la proba scrisă și la proba orală (proiectul propriu-zis și interviul de proiect). În caz de medii egale, departajarea se va realiza pe baza notei obținute la proba de proiect (proiectul de cercetare și susținerea acestuia).

 

BIBLIOGRAFIE (PROBA SCRISĂ) – unul dintre cele două titluri de mai jos, la alegere:

Albert Hourani. 2010. Istoria popoarelor arabe. Traducere: Irina Vainovski-Mihai. Iaşi: Editura Polirom.

SAU

Robert Mantran (coord.). 2006. Istoria Imperiului Otoman. Traducere: Cristina Bârsan. Bucureşti: Editura ALL.

MOTIVAŢIE ŞI MISIUNE

Programul masteral Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi este conceput ca un program de studii multidisciplinare, axat pe o arie culturală care se bucură de un interes legitim la ora actuală, dar ale cărei conexiuni complexe, adeseori subtile, cu aria sud-est europeană nu sunt întotdeauna conştientizate pe deplin. Spaţiul islamic include o mare varietate de populaţii şi culturi, vechi sau moderne, arabofone, turcofone, persanofone etc., care au întreţinut, de-a lungul timpului, relaţii politice, istorice, comerciale ori culturale multiple. Aceste relaţii s-au soldat cu influenţe reciproce consistente şi au condus la apariţia unui spaţiu civilizaţional comun care, dincolo de variaţiile sale lingvistice, sociale ori culturale fireşti, poate fi definit ca un „spaţiu islamic”. Abstracţie făcând de religia dominantă, islamul, care oferă premisele unei comunităţi de valori cu un profil foarte precis, culturile din spaţiul islamic se remarcă însă prin complexitatea lor, determinată de moşteniri şi experienţe istorice dintre cele mai diverse.

Contactele culturale din acest areal – definit, parţial, ca „leagăn al civilizaţiilor” – datează din cele mai vechi timpuri. Mesopotamia, Levantul şi Egiptul constituiau, cu multe secole înainte de era noastră, o zonă de mare efervescenţă creatoare, cu interferenţe multiple. Cultura şi ştiinţa greacă au avut o influenţă semnificativă asupra acestui spaţiu, atât înainte, cât şi după răspândirea islamului, iar influenţele civilizaţiei greceşti au continuat să îşi facă simţită prezenţa în unele regiuni, cu precădere în cele aflate pe ţărmul Mediteranei, până în pragul epocii moderne. Pe da altă parte, vastul spaţiu la care ne referim a intrat în componenţa Imperiului Otoman ori s-a aflat în sfera de influenţă a acestuia; prin intermediul turcilor otomani, în Peninsula Balcanică au pătruns o serie de influenţe specifice civilizaţiei islamice, de la cele pur lingvistice la cele cu relevanţă majoră în planul vieţii cotidiene.

Teritoriu de cristalizare al marilor religii monoteiste (iudaism, creştinism, islam), Orientul Mijlociu interesează în continuare ca zonă de convieţuire, de contacte şi, uneori, de conflicte între aceste religii. Civilizaţiile şi culturile care s-au născut sub impactul lor au iradiat pe vaste teritorii: în Evul Mediu, mai ales între secolele XVIII-XIV, vorbim despre o cultură „arabo-islamică” care, după ce s-a născut în această zonă, a sfârşit prin a se răspândi pe o arie foarte largă, de la graniţele Chinei, în est, până la graniţele Franţei, în vest.

În epoca modernă, spaţiul islamic (în mod particular, Orientul Mijlociu) a rămas în centrul atenţiei, îndeosebi ca zonă de instabilitate şi conflicte perpetue. În ciuda acestor evoluţii, sau tocmai datorită lor, ideea raportării la spaţiul în cauză ca la o zonă de contacte culturale fecunde a dobândit un număr din ce în ce mai mare de adepţi, în cele mai variate medii; ea oferă alternative de abordare şi în tensionata sferă a politicului. Studiile axate pe tematica pe care o propunem interesează nemijlocit ţara noastră, care reprezintă, din multe puncte de vedere, o prelungire a sud-estului european şi a Orientului Apropiat. Ignoranţa privind arabii, islamul, evreii, turcii, iranienii şi alte popoare din zonă (manifestată adeseori şi în mijloacele de comunicare în masă, cu impact apreciabil), confuziile regretabile între limbile şi tradiţiile la care se raportează ele pot avea consecinţe regretabile asupra relaţiilor cu spaţiul de civilizaţie islamic şi se pot solda, pe de altă parte, cu resentimente durabile. Nu trebuie să neglijăm nici faptul că, în ultimii ani, în România au început să se stabilească din ce în ce mai mulţi cetăţeni musulmani de diverse etnii şi că, în unele cazuri, se poate vorbi deja de constituirea unor veritabile „comunităţi”, care solicită competenţe şi abilităţi speciale de comunicare din partea autorităţilor române; asemenea aptitudini nu se pot dobândi decât prin aprofundarea particularităţilor şi sensibilităţilor cu care se asociază culturile grupurilor respective.

Limbile şi culturile arabă, turcă, persană se studiază de multă vreme în cadrul Catedrei de Limbi şi Literaturi Orientale a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Dispunem de profesori specializaţi pentru a putea susţine cursurile şi atelierele de limbi orientale propuse în cadrul programului. Este vorba, în principal, de profesori care au mai susţinut cursuri de masterat de acelaşi tip.

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL PROGRAMULUI

Masteratul Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi va pregăti profesionişti în domeniul studiilor culturale privitoare la zona specificată – specialişti care vor îşi vor putea desfăşura activitatea ca profesori şi cercetători (filologi, istorici etc.), jurnalişti, diplomaţi etc. Cunoştinţele asimilate în cadrul masteratului le vor permite, pe de altă parte, celor interesaţi să abordeze teze de doctorat cu subiecte legate de disciplinele studiate sau de discipline conexe.

Un asemenea masterat este prin excelenţă interdisciplinar şi corespunde orientărilor moderne din învăţământul european. Participanţii la program vor beneficia de cursuri de limbă, literatură, religie, civilizaţie, antropologie, artă, dar şi de formule suple de transmitere a unor informaţii cu conţinut practic şi cu impact imediat, menite să le asigure o pregătire multilaterală şi să se adreseze unor interese dintre cele mai variate.

Este de menţionat faptul că asemenea masterate funcţionează şi la universităţi din Europa occidentală (de exemplu, Franţa, Marea Britanie, Germania), precum şi la numeroase universităţi americane.

Directori de program:

     Prof. dr. George Grigore (arabă) – gmgrigore@yahoo.com

                 Prof. dr. Luminița Munteanu (turcă) – luminita.munteanu@lls.unibuc.ro

Susținerea lucrărilor de licență – promoția iunie 2016 (27 iunie 2016)

Cojanu G.A. Eduard-Bogdan Modalizare și modalizatori în texte arabe contemporane de presă Lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu
Dorofte M. Ana – Maria Discursul politic arab libanez: coordinate pragmaretorice. Analiza discursului liderului Hezbollah Ḥasan Naṣrallah Conf. dr. Laura Sitaru
Făinaru A.O. Andreea Elena Aspecte ale negației în araba palestiniană vorbită în satul Eilaboun Prof. dr. George Grigore
Georgescu M. Alina Ioana Jocuri de cuvinte în araba cairotă Prof. dr. George Grigore
Ghiban D.G. Bianca Mihaela Feminismul în poezia lui Nizār Qabbānī Conf. dr. Laura Sitaru
Mărgian I. Andreea-Simona Ciocnirea culturilor în Sezonul migrației spre Nord de aṭ-Ṭayyib Ṣāliḥ Conf. dr. Laura Sitaru
Mitrescu N. Andreea-Simona Analiza morfo-sintactică a verbului în araba vorbită la Damasc Prof. dr. George Grigore
Popescu C. Raluca-Elena

 

Implicarea particulei li în alternanța sintetic-analitic Lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu
Popîrda V. Adina-Cristiana Particula ’inna ca modalizator al certitudinii în limba arabă contemporană de presă Lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu
Kassem A. Amira Limba arabă și dialectul libanez. Diglosia în context sociolingvistic Prof. dr. George Grigore
PROMOȚIA 2015
Nica N. Andreea Cristina Împrumuturi din limba engleză în araba literară de presă Lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu
PROMOȚIA 2014
Leonte A. Mihaela Alexandra Cuvinte împrumutate din alte limbi în dialectul vorbit în Arabia Saudită Prof. dr. George Grigore
Șerbănescu G. Mădălina Relațiile dintre generații în Trilogia Cairoului de Naguib Mahfouz Conf. dr. Laura Sitaru

Susținerea proiectelor de disertație la masteratul Spațiul islamic: societăți, culturi, mentalități

Joi, 23 iunie 2016, a avut loc susținerea proiectelor de finalizare a programului de masterat Spațiul islamic: societăți, culturi, mentalități pentru promoția de absolvenți-iunie 2016.

Absolvenții programului de masterat au susținut următoarele proiecte de disertație sub coordonarea profesorilor care predau la acest masterat:

  1. Ahmed Ameen, Aspecte contemporane ale interpretării Coranului în opera lui Muammad Šahrūr (coordonator: prof. dr. George Grigore)
  2. Brezeanu Sabina, Evoluția mișcării šuʻū Imaginea străinului în viziunea lui Al-Ğāi (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)
  3. Cinar Ebubekir, Schimbarea unei societăți prin educație. Reforme educaționale în Republica Turcia, între anii 1923-1938 (coordonator: prof. dr. Luminița Munteanu)
  4. Daștan Ahmet, Dialogul interreligios din perspectiva lui Fethullah Gülen (coordonator: prof. dr. George Grigore)
  5. Gălie Mădălina, Yusūf Idrīs: niveluri de limbă și funcțiile lor (coordonator: prof. dr. George Grigore)
  6. Geacăr Livia, Imaginea închisorii nasseriste reflectată în memorialistica feminină islamică: Ayyām min ayātī de Zaynab al-Ġazālī (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)
  7. Mitu Georgiana, Comunitatea religioasă Amadiyya (coordonator: prof. dr. George Grigore)
  8. Van Bahadir, Bediüzzaman Said Nursi: Medresetiiʻz Zehra (coordonator: prof. dr. George Grigore)
  9. Van Nimet, Conceptul de iubire în poeziile lui Yunus Emre (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Romano-Arabica nr. XVI: Modalities in Arabic

Centrul de Studii Arabe al Universității din București a marcat luni, 27 iunie, ieșirea de sub tipar a numărului XVI al revistei Romano-Arabica. Aceasta apare neîntrerupt sub egida Centrului din anul 2000, fiind în prezent structurată în două secțiuni, dintre care prima este dedicată unei tematici generale, iar cea de a doua (Studia varia) este deschisă contribuțiilor acoperind diferite domenii de interes pentru studiile de arabistică, la acestea adăugându-se un grupaj de recenzii ale ultimelor apariții editoriale relevante pentru acest domeniu atât din România, cât și din străinătate.
Revista lansare
Revista (cu articole în arabă, engleză și franceză), evaluată prin metodablind peer review de un bord editorial alcătuit din specialiști recunoscuți din țară și străinătate, beneficiază de o participare internațională care crește în amploare și în consistență de la număr la altul – cercetătorii care își manifestă dorința de a participa cu articole activează în universități din Europa Occidentală, Europa Orientală intra- și extracomunitară, Statele Unite și spațiul arab – devenind, totodată, o publicație căutată în bibliotecile de specialitate din centre universitare din Europa și America de Nord.   
Secțiunea tematică a revistei din anul acesta este dedicată modalităților în diferitele varietăți ale limbii arabe (limba arabă literară și dialecte): cercetătorii care au contribuit la această secțiune (afiliați unor universități din România, Irak, Ucraina, Franța, Georgia, Liban, Qatar și SUA) au abordat probleme precum diversele perspective teoretice asupra modalizării reflectate în scrierile vechilor gramaticieni arabi și în terminologia elaborată și utilizată de aceștia, mărcile asociate unor tipuri de modalități în limba arabă literară și în unele dialecte arabe, relația dintre modalizare și gramaticalizare, tratarea modalizării în discursul editorialiștilor în presa arabă contemporană.  
Secțiunea Studia varia, care include, în acest an, participări ale unor specialiști din Irak, Qatar, Liban, Israel, Italia, Statele Unite și Ucraina, cuprinde articole care tratează, printre altele, iconicitatea în tradiția gramaticală arabă, abordarea fonologică a varietăților arabe andaluze și siciliene în contextul mai amplu al dialectelor maghrebine, caracteristici formale ale creației paremiologice în araba colocvială din Palestina, analiza acustico-fonetică a vocalismului dialectelor arabe levantine, considerații asupra etimologiei denumirilor unor părți ale corpului în arabă în conexiune cu date oferite de familia limbilor afro-asiatice și, cu precădere, de ramura semitică a acestora. 
 coperta1
Revista poate fi accesată on-line aici: ROMANO ARABICA XVI

„Islamul şi violenţa“ – Adonis în dialog cu Houria Abdelouahed, traducere și note de Laura Sitaru

A apărut la editura Humanitas lucrarea „Islamul şi violenţa“ – Adonis în dialog cu Houria Abdelouahed, traducere din limba franceză și note de Laura Sitaru. Lansarea acestui volum are loc joi, 2 iunie 2016, de la ora 18.00, în standul Humanitas de la Bookfest – Salonul Internațional de Carte. Participă: Sever Voinescu, Doru Căstăian, Laura Sitaru.

coperta carte

 Adonis: „Dacă nu separăm religia de stat şi nu eliberăm femeile de şaria, vom avea şi mai mulţi despoţi. Dictatura militară îţi controlează mintea. Dar dictatura religioasă îţi controlează şi mintea, şi corpul.“

„Islamul şi violenţa“ este un manifest al celui mai important poet arab contemporan – nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel – împotriva decăderii culturii sale de origine, pe care s-a văzut nevoit s-o părăsească. Adonis trăieşte astăzi în Franţa, unde este liber să pună în discuţie cu luciditate cauzele crizei din lumea arabă musulmană: violenţa ca trăsătură caracteristică a Coranului; atotputernicia dogmei religioase în ceea ce priveşte treburile statului şi viaţa privată; falsificarea istoriei islamului; anularea subiectivităţii şi creativităţii fiinţei umane într-o civilizaţie a supunerii oarbe şi a imitaţiei; reducerea femeii musulmane la statutul de posesiune; condamnarea celor care au ieşit din cadrele restrictive ale religiei abordând în creaţiile lor teme precum dragostea, moartea şi libertatea; eroarea unor societăţi care nu cunosc conceptul de cetăţenie şi sunt incapabile să se adapteze la modernitate şi democraţie.

Fără să uite locul poeziei, misticii şi filozofiei arabe în cultura universală, Adonis demonstrează că islamul fundamentalist nu este o excrescenţă distructivă a unui islam originar paşnic şi tolerant, ci apariţia mişcărilor extremiste precum Statul Islamic reprezintă, de fapt, o reîntoarcere la începuturile sângeroase ale islamului unic, neschimbat de-a lungul timpului (Editura Humanitas).

Femeile în jurisprudenţa islamică. Critici contemporane, de Alina Isac Alak

Conf. dr. Laura Sitaru a participat miercuri, 18 mai 2016, la ora 17.00, la  lansarea volumului Femeile în jurisprudenţa islamică. Critici contemporane al autoarei Alina Isac Alak, publicat la editura Tritonic, în Colecţia Studii Feministe, coordonată de Oana Băluţă. Volumul, lansat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), a fost prezentat de către Bogdan Hrib, editor Tritonic, conf. dr. Oana Băluţă şi conf. dr. Laura Sitaru.

lansare SNSPA (1)

Cu aceeaşi ocazie, Alina Isac Alak a lansat şi volumul Statutul femeilor în Islam, publicat la editura Polirom, volum prezentat de prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, coordonatoarea colecției Studii de Gen a editurii Polirom, Miruna Pantel, membru FILIA, Eugen Ciurtin, istoric al religiilor, Academia Română şi Fatma Yilmaz, membru FILIA.

SNSPA 2 (1)

SNSPA 1 (1)