Programa pentru examenul de licenţă – iunie 2018

Programa de licență – Sesiunea iunie 2018

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Secţia de Limba Arabă

 

1. Traducerea din limba arabă în limba română a unui text (o pagină A4, distanţă 1 ½, corp 14, Arabic transparent) alcătuit pe baza operei Lā bara fī Bayrūta a scriitoarei Ġāda as-Sammān (textul poate fi accesat aici).

2. Vocalizarea integrală a textului de la punctul 1.

3. Traducerea din limba română în limba arabă a unui text (o pagină A4, distanţă 1 ½, corp 12, Times New Roman) alcătuit pe baza articolelor din Rammuny, Raji. 2003. Business Arabic. Authentic Texts & Audiovisual Materials. Ann Arbor: The University of Michigan Press.

4. Un eseu (de o pagină A4), în limba arabă, pe una din următoarele teme:

 

– Diglosia: arabă literară vs. arabă dialectală

– Descrierea arabei vorbite la Bagdad

– Limba arabă şi provocările modernităţii

– Renaşterea arabă, între recuperarea tradiţiei şi mirajul Occidentului

– Opera preferată din literatura arabă contemporană

– Personalităţi ale lumii arabe

– Literatura arabă populară: snoavele lui Juha

– Statele arabe moderne; organizaţii panarabe şi panislamice

– România: istorie, geografie, obiceiuri, artă, gastronomie

40 de cercetători şi profesori arabişti din întreaga lume, invitați la celebrarea a 60 de ani de la înfiinţarea secției de arabă din cadrul Universității din București

Universitatea din București aniversează 60 de ani de la înfiinţarea secției de arabă prin organizarea în perioada 15-16 septembrie 2017 a conferinţei internaţionale ”Geographies of Arab and Muslim identity through the eyes of travelers”. Evenimentul reunește peste 40 de cercetători şi profesori arabişti din întreaga lume care vor vorbi despre modul în care este percepută identitatea arabă și musulmană de către călători.

În deschiderea conferinței, care a avut loc vineri, 15 septembrie 2017, a luat cuvântul conf. univ. dr. Laura Sitaru, prodecan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine și specialist în cultură și civilizaţie arabo-islamică. Laura Sitaru a accentuat importanța promovării culturii arabe în România în contextul sărbătoririi a 60 de ani de când se studiază limba arabă la Universitatea din București.

În continuare, Laura Sitaru l-a invitat la cuvânt pe Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. Profesorul Dumitru a vorbit despre integrarea Universității din București într-o reţea de colaborare cu diferite culturi, felicitând cu această ocazie Facultatea de Limbi și Literaturi Străine pentru eforturile de a aduce împreună cercetători și profesori din întreaga lume și de a contribui la educarea generațiilor tinere în ceea ce privește atenuarea stereotipurilor naționale. Dialogul deschis și colaborarea constantă cu cercetători și profesori străini reprezintă pentru profesorul Dumitru un factor cheie al modernizării țării, un obiectiv pe care Universitatea din București și-l asumă prin misiunea acesteia de a forma tineri și de a contribui la dezvoltarea creaţiei ştiinţifice. În finalul discursului său, rectorul le-a urat bun-venit cercetătorilor și profesorilor străini.

Profesorul Bogdan Ștefănescu, prodecan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, a amintit în discursul său despre istoria secției de arabă, înființată în anul 1957, în perioada comunistă, timp în care exista o intoleranță în ceea ce privește colaborarea internațională în mediul academic. Pe această cale, profesorul Ștefănescu s-a arătat încântat de prezența cercetătorilor arabiști prezenți la eveniment, urându-le bun venit.

La cuvânt a urmat prof. univ. dr. George Grigore, directorul Centrului de Studii Arabe al Universității din București, care s-a adresat în mod special participanților străini la eveniment, ținând un discurs în limba arabă. Profesorul Grigore a vorbit despre realizările secției de arabă de-a lungul celor 60 de ani de existență și despre activitățile dedicate promovării culturii arabe.

În finalul ceremoniei de deschidere a conferinței internaţionale ”Geographies of Arab and Muslim identity through the eyes of travelers” a avut loc prezentarea volumului ,,Mărturii din arabistica românească”, care cuprinde mărturiile a 25 de personalităţi dintre alumnii şcolii de arabistică din România.

 

Programul conferinței poate fi accesat aici:

[pdf-embedder url=”http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2017/10/Program-September-15-16-2017.pdf” title=”Program September 15-16, 2017″]

Studii privind folclorul arab și monografii dedicate dialectelor arabe, prezentate de profesorii Universității din București în cadrul forumului ”Internațional Ar-Rawi”

În perioada 25-28 septembrie 2017, profesorii Universității din București au participat, alături de specialiști și profesori din diferite colțuri ale lumii, la forumul intitulat ”Internațional Ar-Rawi” („Rapsodul”), găzduit de Institutul de Patrimoniu Ma‘had at-Turath.

În cadrul formului, echipa Universității din București a prezentat contribuțiile școlii de arabistică din România la cunoașterea folclorului arab prin publicarea unor culegeri de basme culese de la povestitori populari irakieni, de anecdote cu eroul popular Juha, de fabule – celebra Kalila și Dimna a lui Ibn al-Muqaffa‘, precum și prin intermediul unor studii privind folclorul arab, monografii dedicate dialectelor arabe vorbite în sud-estul Turciei etc.

Pentru întreaga activitate desfășurată în domeniul folclorului arab de-a lungul anilor, dr. Abdulaziz al-Musallam, directorul Institutului de Patrimoniu din Sharjah, a acordat echipei din România o înaltă distincție pentru contribuția adusă arabisticii internaționale prin intermediul Centrului de Studii Arabe.

Echipa Universității din București a fost reprezentată de profesori ai Centrului de Studii Arabe: prof. univ. dr. George Grigore, dr. Gabriel Bițună și drd. Ştefan Ionete.

Mai multe informații despre Centrul de Studii Arabe al Universității din București pot fi consultate aici.

Susținerea proiectelor de licență – Promoția 2014-2017

Mihaela Alexandra Anghel: Exprimarea politeții în piesa de teatru As-Sulṭānu l-ḥāʽiru de Tawfīq al-Ḥakīm (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)

Maria Andreea Anghel: Numeralul în dialectul cairot (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Vlad-George Barbu: Analiza cuvintelor împrumutate din limba engleză în araba vorbită la Bagdad (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Vlad Catrina: Exemple de code-switching între araba cairotă și araba clasică (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Elena Larisa Chireață: Alternanța de cod în Fes (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Bogdan Cioaric: Imaginea străinului din perspectiva lui Rifāʻat at-Ṭahtāwī (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)

Gabriela Alexandra Constantin: Mizantropia – critică socială în poezia filosofică a poetului Abū ʻAlā al-Maʻarrī (coordonator: lector dr. Ovidiu Pietrăreanu)

Bianca-Cristina Filip: Echivalarea în limba română a formelor de indicativ modalizate în limba arabă. Studiu de caz: traducerea romanului Rādūbīs de Naǧīb Maḥfūz (coordonator: lector dr. Ovidiu Pietrăreanu)

Alexandra Amelia Ilinca: Cele nouăzeci și nouă de nume ale lui Dumnezeu-probleme de traducere (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Denisa Ion: Ciocnire culturală: Orient și Occident în romanul Chicago de Alaa Al-Aswani (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)

Antoaneta Jacotă: Revoluțiile din 1919 și 1952 din Egipt: speranțe, decepții și realități reflectate în literatură (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)

Ancuța Mădălina Halici: Trăsături ale arabei vorbite în Muscat (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Noemi Kiss: Adverbe și structuri adverbiale în araba literară contemporană (coordonator: lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu)

Meryem-Lili Mehr-Muhammad: Echivalarea în limba română a perioadelor condiționale din limba arabă literară. Studiu de caz: traducerea romanului Mawsimu l-hiǧrati ʽilā š-šimāli de Aṭ-Ṭayyib Ṣālih (coordonator: lector dr. Ovidiu Pietrăreanu)

Simona Andra Obrocaru: Tabuuri și specific cultural în romanul Blocul Iakubian de Alaa al-Aswani (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)

Denisa Panghe: Căsătoria la irakieni. Anchetă de teren (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Maria Cristina Popa: Alternanța între structuri verbale și nominale în limba arabă contemporană (coordonator: lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu)

Daniela Savu: Considerații asupra conceptului de educație în lumea arabă pornind de la termenul de ʽadab (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)

Anca Stanciu: Factorul religios în discursul politic. Studiu de caz: discursul politic al președintelui Gamal Abdel Nasser (coordonator: conf. dr. Laura Sitaru)

Ambra Ioana Stancu: Structuri circumstanțiale în traducerea din limba engleză în limba arabă. Studiu de caz: traducerea romanului The Great Gatsby (coordonator: lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu)

Iasmina Tawila: Verbul în araba vorbită la Damasc (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Clara Gabriela Tudor: Împrumuturile lexicale arabe prin intermediar turc în limba română (coordonator: lector dr. Ovidiu Pietrăreanu)

Diana-Gabriela Uță: Elemente fonetice și morfologice ale limbii arabe vorbite la Damasc (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Georgiana Zăpodeanu: Purtarea ḥijāb-ului de către comunitățile islamice din București (coordonator: prof. dr. George Grigore)

Masteratul Spaţiul Islamic: Societăţi, Culturi, Mentalităţi – ADMITERE 2017

Sesiunea de admitere IULIE 2017 – ÎNSCRIERE ŞI EXAMEN

 

Locuri: 14 – buget (cu posibilitatea suplimentării) şi 36 – taxă; 

Înscrierile vor avea loc în perioada 10-16 IULIE 2017, între orele 10-14, la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, str. Edgar Quinet, 5-7, et. II (telefon: 021.341.89.65).

Examenul de admitere va consta din două probe, una scrisă şi una orală, şi va avea loc în perioada 17-21 iulie 2017, la o dată care va fi precizată.

Proba scrisă va fi susţinută pe baza unuia dintre cele două titluri indicate în bibliografia mai jos, la alegere.

Proba orală (interviul) va consta din prezentarea succintă a proiectului de cercetare propus de candidat (2-3 pagini, inclusiv bibliografia de specialitate), urmat de o discuţie cu membrii comisiei de admitere pe marginea acestuia.

Proiectul de cercetare va fi depus la dosarul candidatului odată cu celelalte categorii de acte solicitate la înscriere.

Media finală a candidaţilor va consta din media notelor obţinute la proba scrisă şi la proba orală (proiectul propriu-zis şi interviul de proiect). În caz de medii egale, departajarea se va realiza pe baza notei obţinute la proba de proiect (proiectul de cercetare şi susţinerea acestuia).

 

BIBLIOGRAFIE (PROBA SCRISĂ) – unul dintre cele două titluri de mai jos, la alegere:

Albert Hourani. 2010. Istoria popoarelor arabe. Traducere: Irina Vainovski-Mihai. Iaşi: Editura Polirom.

SAU

Robert Mantran (coord.). 2006. Istoria Imperiului Otoman. Traducere: Cristina Bârsan. Bucureşti: Editura ALL.

 

MOTIVAŢIE ŞI MISIUNE

Programul masteral Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi este conceput ca un program de studii multidisciplinare, axat pe o arie culturală care se bucură de un interes legitim la ora actuală, dar ale cărei conexiuni complexe, adeseori subtile, cu aria sud-est europeană nu sunt întotdeauna conştientizate pe deplin. Spaţiul islamic include o mare varietate de populaţii şi culturi, vechi sau moderne, arabofone, turcofone, persanofone etc., care au întreţinut, de-a lungul timpului, relaţii politice, istorice, comerciale ori culturale multiple. Aceste relaţii s-au soldat cu influenţe reciproce consistente şi au condus la apariţia unui spaţiu civilizaţional comun care, dincolo de variaţiile sale lingvistice, sociale ori culturale fireşti, poate fi definit ca un „spaţiu islamic”. Abstracţie făcând de religia dominantă, islamul, care oferă premisele unei comunităţi de valori cu un profil foarte precis, culturile din spaţiul islamic se remarcă însă prin complexitatea lor, determinată de moşteniri şi experienţe istorice dintre cele mai diverse.

Contactele culturale din acest areal – definit, parţial, ca „leagăn al civilizaţiilor” – datează din cele mai vechi timpuri. Mesopotamia, Levantul şi Egiptul constituiau, cu multe secole înainte de era noastră, o zonă de mare efervescenţă creatoare, cu interferenţe multiple. Cultura şi ştiinţa greacă au avut o influenţă semnificativă asupra acestui spaţiu, atât înainte, cât şi după răspândirea islamului, iar influenţele civilizaţiei greceşti au continuat să îşi facă simţită prezenţa în unele regiuni, cu precădere în cele aflate pe ţărmul Mediteranei, până în pragul epocii moderne. Pe da altă parte, vastul spaţiu la care ne referim a intrat în componenţa Imperiului Otoman ori s-a aflat în sfera de influenţă a acestuia; prin intermediul turcilor otomani, în Peninsula Balcanică au pătruns o serie de influenţe specifice civilizaţiei islamice, de la cele pur lingvistice la cele cu relevanţă majoră în planul vieţii cotidiene.

Teritoriu de cristalizare al marilor religii monoteiste (iudaism, creştinism, islam), Orientul Mijlociu interesează în continuare ca zonă de convieţuire, de contacte şi, uneori, de conflicte între aceste religii. Civilizaţiile şi culturile care s-au născut sub impactul lor au iradiat pe vaste teritorii: în Evul Mediu, mai ales între secolele XVIII-XIV, vorbim despre o cultură „arabo-islamică” care, după ce s-a născut în această zonă, a sfârşit prin a se răspândi pe o arie foarte largă, de la graniţele Chinei, în est, până la graniţele Franţei, în vest.

În epoca modernă, spaţiul islamic (în mod particular, Orientul Mijlociu) a rămas în centrul atenţiei, îndeosebi ca zonă de instabilitate şi conflicte perpetue. În ciuda acestor evoluţii, sau tocmai datorită lor, ideea raportării la spaţiul în cauză ca la o zonă de contacte culturale fecunde a dobândit un număr din ce în ce mai mare de adepţi, în cele mai variate medii; ea oferă alternative de abordare şi în tensionata sferă a politicului. Studiile axate pe tematica pe care o propunem interesează nemijlocit ţara noastră, care reprezintă, din multe puncte de vedere, o prelungire a sud-estului european şi a Orientului Apropiat. Ignoranţa privind arabii, islamul, evreii, turcii, iranienii şi alte popoare din zonă (manifestată adeseori şi în mijloacele de comunicare în masă, cu impact apreciabil), confuziile regretabile între limbile şi tradiţiile la care se raportează ele pot avea consecinţe regretabile asupra relaţiilor cu spaţiul de civilizaţie islamic şi se pot solda, pe de altă parte, cu resentimente durabile. Nu trebuie să neglijăm nici faptul că, în ultimii ani, în România au început să se stabilească din ce în ce mai mulţi cetăţeni musulmani de diverse etnii şi că, în unele cazuri, se poate vorbi deja de constituirea unor veritabile „comunităţi”, care solicită competenţe şi abilităţi speciale de comunicare din partea autorităţilor române; asemenea aptitudini nu se pot dobândi decât prin aprofundarea particularităţilor şi sensibilităţilor cu care se asociază culturile grupurilor respective.

Limbile şi culturile arabă, turcă, persană se studiază de multă vreme în cadrul Catedrei de Limbi şi Literaturi Orientale a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Dispunem de profesori specializaţi pentru a putea susţine cursurile şi atelierele de limbi orientale propuse în cadrul programului. Este vorba, în principal, de profesori care au mai susţinut cursuri de masterat de acelaşi tip (George Grigore, Luminiţa Munteanu, Laura Sitaru, Irina Vainovski-Mihai, Monica Broşteanu, Christian Tămaş, Ovidiu Pietrăreanu).

 

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL PROGRAMULUI

Masteratul Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi va pregăti profesionişti în domeniul studiilor culturale privitoare la zona specificată – specialişti care vor îşi vor putea desfăşura activitatea ca profesori şi cercetători (filologi, istorici etc.), jurnalişti, diplomaţi etc. Cunoştinţele asimilate în cadrul masteratului le vor permite, pe de altă parte, celor interesaţi să abordeze teze de doctorat cu subiecte legate de disciplinele studiate sau de discipline conexe.

Un asemenea masterat este prin excelenţă interdisciplinar şi corespunde orientărilor moderne din învăţământul european. Participanţii la program vor beneficia de cursuri de limbă, literatură, religie, civilizaţie, antropologie, artă, dar şi de formule suple de transmitere a unor informaţii cu conţinut practic şi cu impact imediat, menite să le asigure o pregătire multilaterală şi să se adreseze unor interese dintre cele mai variate.

Este de menţionat faptul că asemenea masterate funcţionează şi la universităţi din Europa occidentală (de exemplu, Franţa, Marea Britanie, Germania), precum şi la numeroase universităţi americane.

Directori de program:

Prof. dr. George Grigore (arabă) – gmgrigore@yahoo.com

Prof. dr. Luminiţa Munteanu (turcă) – luminita.munteanu@lls.unibuc.ro

Cursuri: Islamul, ieri şi azi; Civilizaţia arabo-islamică: trăsături definitorii; Societate şi cultură în Imperiul Otoman; Divergenţă lingvistică şi convergenţă culturală în spaţiul islamic; Coranul şi Biblia: probleme de traducere şi interpretare; Modele identitare în spaţiul arabo-islamic; Mistică islamică – ecouri sociale şi culturale; Comunităţile creştine din ţările Orientului Mijlociu; Siriaca, intermediar între patrimoniul elenistic şi cultura islamică; Repere şi practici ale vieţii cotidiene; Limba arabă / limba turcă / limba persană (atelier opţional).

 

Perspective în carieră:

Participanţii la cursurile de masterat axate pe spaţiul islamic sunt, potrivit statisticilor interne, absolvenţi ai secţiilor de specialitate din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (cu precădere arabă, turcă, persană) sau absolvenţi ai altor facultăţi, cu profiluri foarte diverse (litere, istorie, sociologie, jurnalism, ştiinţe politice, psihologie, drept), care doresc să-şi completeze pregătirea, având în vedere un anumit parcurs profesional.

Mulţi dintre cursanţi lucrează deja în domenii ce solicită cunoştinţe despre civilizaţia islamică, în calitate de:

  • traducători şi interpreţi;
  • jurnalişti specializaţi în Orientul Mijlociu;
  • redactori şi referenţi de specialitate (edituri, posturi de radio şi TV);
  • cercetători ştiinţifici;
  • funcţionari cu atribuţii specifice;
  • profesori în învăţământul preuniversitar şi universitar;
  • angajaţi ai unor companii multinaţionale cu divizii specializate pe Orientul Mijlociu;

Credința prin sabie: Scurtă istorie a conflictului dintre creştini şi musulmani

Alan G. Jamieson, Credinţa prin sabie. Scurtă istorie a conflictului dintre creştini şi musulmani, trad. Andra Ramona Dodiţă, editura Niculescu, 2017.

Odată cu înmulţirea actelor teroriste şi a confruntărilor militare din ultimul timp, precum şi cu apariţia ideologiilor fundamentaliste care se radicalizează din ce în ce mai mult, conflictul dintre creştini şi musulmani este, poate, mai vizibil ca oricând – însă nu este deloc unul nou. Alan G. Jamieson analizează, în lucrarea de faţă, lunga şi însângerata istorie a conflictului dintre creştini şi musulmani, scoţând în evidenţă, în studiul său concis, dar cuprinzător, cât de mult se leagă acest vechi conflict de evenimente decisive din istoria lumii.

Lucrarea este tradusă de asist. drd. Andra Dodiță, de la Secția de Arabă și publicată la editura Niculescu.

Arabistul George Grigore – laureat al marelui premiu „al-Quds”

George Grigore, profesor la secția de limbă arabă a Universității din București, membru al  Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România, a fost desemnat câștigătorul premiului „al-Quds” (Ierusalim) pe anul 2016 de către Uniunea Scriitorilor și Oamenilor de Litere Arabi.

Premiul „al-Quds” (Ierusalim)-2016 a fost obținut de poetul kuweitian Khalifa al-Wugayan și, pentru prima data în istoria acestei instituții, de către un străin, în persoana arabistului român George Grigore pentru opera sa de promovare a valorilor literare, a culturii și civilizației arabe prin zeci de traduceri și studii critice, precum și pentru opera sa poetică în limba arabă.

 

Pentru a accesa întreg articolul, faceți click aici.