40 de cercetători şi profesori arabişti din întreaga lume, invitați la celebrarea a 60 de ani de la înfiinţarea secției de arabă din cadrul Universității din București

Universitatea din București aniversează 60 de ani de la înfiinţarea secției de arabă prin organizarea în perioada 15-16 septembrie 2017 a conferinţei internaţionale ”Geographies of Arab and Muslim identity through the eyes of travelers”. Evenimentul reunește peste 40 de cercetători şi profesori arabişti din întreaga lume care vor vorbi despre modul în care este percepută identitatea arabă și musulmană de către călători.

În deschiderea conferinței, care a avut loc vineri, 15 septembrie 2017, a luat cuvântul conf. univ. dr. Laura Sitaru, prodecan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine și specialist în cultură și civilizaţie arabo-islamică. Laura Sitaru a accentuat importanța promovării culturii arabe în România în contextul sărbătoririi a 60 de ani de când se studiază limba arabă la Universitatea din București.

În continuare, Laura Sitaru l-a invitat la cuvânt pe Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. Profesorul Dumitru a vorbit despre integrarea Universității din București într-o reţea de colaborare cu diferite culturi, felicitând cu această ocazie Facultatea de Limbi și Literaturi Străine pentru eforturile de a aduce împreună cercetători și profesori din întreaga lume și de a contribui la educarea generațiilor tinere în ceea ce privește atenuarea stereotipurilor naționale. Dialogul deschis și colaborarea constantă cu cercetători și profesori străini reprezintă pentru profesorul Dumitru un factor cheie al modernizării țării, un obiectiv pe care Universitatea din București și-l asumă prin misiunea acesteia de a forma tineri și de a contribui la dezvoltarea creaţiei ştiinţifice. În finalul discursului său, rectorul le-a urat bun-venit cercetătorilor și profesorilor străini.

Profesorul Bogdan Ștefănescu, prodecan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, a amintit în discursul său despre istoria secției de arabă, înființată în anul 1957, în perioada comunistă, timp în care exista o intoleranță în ceea ce privește colaborarea internațională în mediul academic. Pe această cale, profesorul Ștefănescu s-a arătat încântat de prezența cercetătorilor arabiști prezenți la eveniment, urându-le bun venit.

La cuvânt a urmat prof. univ. dr. George Grigore, directorul Centrului de Studii Arabe al Universității din București, care s-a adresat în mod special participanților străini la eveniment, ținând un discurs în limba arabă. Profesorul Grigore a vorbit despre realizările secției de arabă de-a lungul celor 60 de ani de existență și despre activitățile dedicate promovării culturii arabe.

În finalul ceremoniei de deschidere a conferinței internaţionale ”Geographies of Arab and Muslim identity through the eyes of travelers” a avut loc prezentarea volumului ,,Mărturii din arabistica românească”, care cuprinde mărturiile a 25 de personalităţi dintre alumnii şcolii de arabistică din România.

 

Programul conferinței poate fi accesat aici:

Program September 15-16, 2017

Studii privind folclorul arab și monografii dedicate dialectelor arabe, prezentate de profesorii Universității din București în cadrul forumului ”Internațional Ar-Rawi”

În perioada 25-28 septembrie 2017, profesorii Universității din București au participat, alături de specialiști și profesori din diferite colțuri ale lumii, la forumul intitulat ”Internațional Ar-Rawi” („Rapsodul”), găzduit de Institutul de Patrimoniu Ma‘had at-Turath.

În cadrul formului, echipa Universității din București a prezentat contribuțiile școlii de arabistică din România la cunoașterea folclorului arab prin publicarea unor culegeri de basme culese de la povestitori populari irakieni, de anecdote cu eroul popular Juha, de fabule – celebra Kalila și Dimna a lui Ibn al-Muqaffa‘, precum și prin intermediul unor studii privind folclorul arab, monografii dedicate dialectelor arabe vorbite în sud-estul Turciei etc.

Pentru întreaga activitate desfășurată în domeniul folclorului arab de-a lungul anilor, dr. Abdulaziz al-Musallam, directorul Institutului de Patrimoniu din Sharjah, a acordat echipei din România o înaltă distincție pentru contribuția adusă arabisticii internaționale prin intermediul Centrului de Studii Arabe.

Echipa Universității din București a fost reprezentată de profesori ai Centrului de Studii Arabe: prof. univ. dr. George Grigore, dr. Gabriel Bițună și drd. Ştefan Ionete.

Mai multe informații despre Centrul de Studii Arabe al Universității din București pot fi consultate aici.

Asist. drd. Crina Galiță în Republica Cehă

Asist. univ. drd. Crina Galiță, colaborator al Secției de Limba Arabă, a participat în perioada 9 – 10 noiembrie 2016, la conferința internațională Averroism between the 15 th and 17 th century, November 9th – 10th, 2016, cu lucrarea “How has the meaning of averroistic concepts, taṣawwur and taṣdīq, from Averroes´s commentaries on the Posterior Analytics been perceived by the Italian scholars of 16th century?”.

                                     img_8097   img_8096

Conferința a fost organizată de Centre for Renaissance Texts at the Department of Philosophy, Universitatea Palacky, Olomouc, Republica Cehă, și a fost coordonată de către profesorul Jozef Matula (Departmentul de Filosofie, Universitatea Palacky, Olomouc, Republica Cehă).

img_7941

Au participat specialiști de la: University of Warwick, University of Lodz, Palacky University, National and Kapodistrian University of Athens, Radboud University Nijmegen, Scuola Normale Superiore di Pisa, University of Alexandria, Eotvos Lorand University Budapest/Alpen-Adria Universität Klagenfurt, Bar Ilan University, Institut für Philosophie – Würzburg, Westfälische Wilhelms-Universität Philosophisches Seminar –  Münster; Universität Hamburg. Evenimentul științific a fost o reflectare a dialogulului intercultural reunit sub pecetea filosofiei, abordând percepții și perspective filosofice reunificatoare din metafizică, logică, ontologie ori tradiția textuală filosofică renascentistă.

img_8016

Programul Conferinței

Femeia musulmană, între libertate şi supunere

Centrul de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti a găzduit miercuri, 12 octombrie 2016, conferinţa Femeia musulmană, între libertate şi supunere, susţinută de Fatma Ilmaz, cunoscută activistă pentru drepturile omului şi militantă pentru drepturile femeilor. Absolventă de Istorie şi Relaţii internaţionale şi Studii europene, Fatma Ilmaz pregăteşte, sub îndrumarea dnei. prof. dr. Mihaela Miroiu, la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), o teză de doctorat cu titlul Democraţie şi islam în Europa. Femeia musulmană între moralitatea politică şi moravurile islamice.

Conferinţa s-a adresat studenţilor şi masteranzilor secţiei de arabă, dar şi tuturor celor interesaţi de acest subiect.

dsc07078 dsc07042 dsc07073

Conferinţă inaugurală a E.S. dl. Saker Malkawi, ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei la Bucureşti, Sofia şi Chişinău

Cursurile masteratului Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi s-au deschis în mod festiv marţi, 11 octombrie 2016, în prezenţa E.S. dl. Saker Malkawi, ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei la Bucureşti, Sofia şi Chişinău care a susţinut, cu această ocazie, o prelegere despre Academia de limbă arabă din Amman şi proiectele acestei instituţii prestigioase. E.S. dl. Saker Malkawi a remarcat importanţa proiectelor culturale propuse şi susţinute de către Academia de limbă arabă din Amman mai al es în domeniul utilizării corecte a limbii arabe în diferite domenii de activitate. E.S. dl. Saker Malkawi a răspuns ulterior întrebărilor care i-au fost adresate de către studenţi şi masteranzi.dsc06972 dsc07009 dsc06980     dsc06978 dsc06979

Sesiunea de comunicari știintifice a studenților – 2016

Pe data de 14 mai 2016 s-a desfășurat sesiunea de comunicări științifice a studenților din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. De la Secția de Arabă au participat patru studente, din anul al III-lea, cu lucrări care s-au bucurat de un mare interes, înscriindu-se astfel în buna tradiție a secției.

Participări :

Ana-Maria Dorofte:  „Discursul liderului politic Hassan Nasrallah. Considerații de ordin retoric si pragmatic”.

13233430_789352177866227_722432478_nAndreea Elena Făinaru: „Araba palestiniană vorbită în satul Eilaboun”.

13219599_789351857866259_1176221312_n

Veronica Iștoc: „Cuvântul – o marcă culturală și temporală a epocii”.

13236050_789352124532899_203357433_n

Andreea Simona Mitrescu: „Sistemul consonantic al limbii arabe vorbite la Damasc – între conservatorism și inovație”.

13246103_789351491199629_392063865_n

 

Daniela Chiru: „Influențe lingvistice din arabă în traducerile coranice al-jamiado-morisce” (teză de doctorat)

Pe data de 27 ianuarie 2016, în cadrul școlii doctorale „Limbi și identități culturale” Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, a avut loc ședința publică de susținere a tezei de doctorat intitulată Influencias lingvisticas del arabe en las traducciones coranicas al-jamiado-moriscas (Influențe lingvistice din arabă în traducerile coranice al-jamiado-morisce), teză elaborată de drd. Daniela Chiru, sub coordonarea științifică a prof. dr. Coman Lupu. Teza a fost susținută, cu succes la cote maxime, în fața unei comisii formată din prof. dr. Florica Bechet  (directorul școlii doctorale), prof. dr. Coman Lupu (coordonator științific, Universitatea din București), prof. dr. George Grigore (Universitatea din București), prof. dr. Luis Bernabe-Pons (Universitatea din Alicante, Spania),  conf. dr. Irina Vainovschi Mihai (Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București).

IMG_0247s

Din referatul prezentat de prof. dr. George Grigore reluăm câteva fragmente:

„În teza de faţă, intitulată Influențe lingvistice din arabă în traducerile coranice al-jamiado-morisce, autoarea, doamna Daniela-Corina Chiru, cu dublă specializare în limba arabă, respectiv, în limba spaniolă,  întreprinde o amplă şi documentată analiză a traducerilor textului coranic realizate în Peninsula Iberică, în mediul morisc.

Această teză se constituie într-un valoros document pentru studiile aljamiado-morisce, atingând aspecte ce țin de critica textuală, de lingvistică, de traductologie.   

IMG_0161

Prima etapă a acestui excurs se concentrează asupra datelor istorice privitoare la prezența arabo-islamică în Peninsula Iberică începând cu secolul al VIII-lea, odată cu cuceririle realizate de către nord-africanul Ṭāriq bin Ziyād, în 711, continuând cu perioada de înflorire a regatelor islamice, până la căderea ultimului dintre ele, regatul nasrid al Granadei în 1492, și evoluția populației morisce sau a ceea ce a mai rămas din ea având în vedere expulzările masive în perioada lui Filip al III-lea, între 1609-1611.  

IMG_0258

Morisco,  diminutiv de la moro „maur”, „arab” (ce vine la rândul său de la grecescul mavros„negru”, denumire dată de romani în sec. I î.H. populațiilor berbere din nordul Africii, preluată apoi ca denumire a musulmanilor din Andaluzia),  desemnează, în spaniolă, populația musulmană care a rămas în Spania după Reconquista, în vreme ce o parte masivă a acesteia se refugiase în nordul Africii, după căderea Granadei, ultimul bastion arabo-islamic în Peninsula Iberică, în 1492. 

IMG_0169

Moriscii sunt supusi unor convertiri forțate la creștinism între 1499 și 1539, sub amenințarea expulzării. Presiunea asupra lor de a se converti devine extrem de dură după revolta lor din regiunea Granadei în 1568. În pofida statutului lor de minoritari, garantat de catre Regii catolici in 1492, păstrarea identității lor devine din ce în ce mai problematică, având în vedere legile discriminatorii prin care li se interzice să-și practice religia, să-și păstreze tradițiile islamice, să vorbească sau să scrie și să citească în arabă (vezi decretul lui Filip al II-lea al Spaniei din 1567).

Atunci, în aceste condiții, apare aljamiado (o posibilă etimologie sugerată de unii cercetători ar fi de la cuvântul arab ‘ağamiyya „străină”), o limbă creolă, castiliano-arabă, a cărei scriere în caractere arabe – și chiar latine – era practicată în secret. Moriscii și-au tradus cărțile religioase în aljamiado pentru a putea transmite învățăturile islamice generațiilor viitoare.

După prezentarea textelor coranice morisce pe care își va baza analiza, candidata purcede la o reevaluare a acestora, identificând o altă filiație a lor și anume lectura transmisă pe linia Warš ‘an Nāfi‘, și nu pe linia Ḥafṣ ‘an ‘Āṣim așa cum indicaseră cercetătorii anteriori, precum Lopez-Morillas și Kontzi. Identificarea corectă a lecturii care stă la bază textelor coranice morisce, și care are o influență considerabilă asupra interpretării și traducerii lor, explică unele concluzii discutabile puse în circulație de  cei doi. Această contribuție se constituie, așadar,  într-un reper fundamental pentru cei ce se vor apleca de acum încolo asupra acestor texte.

Analiza lingvistică întreprinsă de Daniela Chiru asupra manuscriselor coranice morisce se structurează pe mai multe paliere, punând în evidență atât caracteristici arhaice și dialectale ale idiomului castilian folosit, cât și caracteristici ale arabei andaluze cu puțin timp înainte de dispariția acesteia din Peninsula Iberică.

În ceea ce privește castiliana folosită, autoarea reliefează anumite trăsături arhaice și dialectale – și anume, influențe aragoneze – la nivel fonetic, precum și la nivel morfo-sintactic. 

Plecând de la ideea că aceste manuscrise pot oferi informații prețioase cu privire la fonetica arabei andaluze, care în ciuda a ceea ce s-ar putea crede, are încă aspecte neelucidate sau incomplet elucidate, autoarea, după o inventariere minuţioasă a cuvintelor arabe păstrate în aceste texte – în special cuvinte cu o semnificație specific islamică – reușește să schițeze atât o descriere a consoanelor, pe baza textelor în grafie arabă, dar și a vocalelor pe baza textelor în grafie latină.

Pe lângă analiza datelor oferite de texte morisce care au mai fost studiate, sub diverse aspecte, autoarea aduce o contribuție de o mare importanță pentru studiile de acest gen prin transcrierea și analiza a două manuscrise coranice încă needitate, inventariate sub denumirile RESC/37M.2 și RESC/101D.2. Trebuie subliniat aici că o astfel de întreprindere necesită cunoștințe solide atât de spaniolă, în diversele ei faze, cât și de arabă, clasică și dialectală, la care se adaugă o profundă cunoaștere a textului coranic și a posibilităților de interpretare și de traducere, cu precădere, în mediile arabo-islamice din Peninsula Iberică”. 

Varieties of Readings of Medieval Sources

Conf. dr. Laura Sitaru a participat în perioada 22-25 septembrie 2015 la colocviul internaţional Varieties of Readings of Medieval Sources, organizat la Cluj de FIDEM (Fédération Internationale des Instituts d’Études Mediévales) şi Centrul de Filosofie Antică şi Medievală, UBB Cluj, cu lucrarea Quelques considérations sur la typologie de l’intellectuel musulman dans le Moyen Âge de l’islam. De asemenea, a moderat atelierul dedicat filosofiei arabe din cadrul lucrărilor colocviului.

FIDEM 1FIDEM 7

FIDEM 5

 

 

 

 

De asemenea, Crina Galiță, doctorand și asistent colaborator la Secția de Arabă, a participat cu lucrarea „La source de la perception du concept d’existence (wuğūd) dans le corpus logique des Épîtres des Frères de la Pureté (Rasāʾil Iḫwān aṣ-Ṣafā)”.

FIDEM 6

 

Detalii aici: http://hiphi.ubbcluj.ro/fidem2015/en/

Kiev – Prima conferință internațională despre istoria literaturii arabe

În perioada 4-5 iunie 2015 are loc conferința „The 1st International Conference on the History of Arabic Literature”, la Institutul de Filologie al Universității Naționale „Taras Șevcenco” din Kiev, Ucraina, organizată de dr. Bohdan Horvat și dr. Olena Khomitska.

11420078_10207034612048326_2128772312_n

Lucrările prezentate la conferință abordează varii aspecte ale literaturii arabe, concentrate pe întreaga sa istorie, de la perioada preislamică la cea modernă: filosofie, prozodie, studii comparative, literatură populară cu surse în varietățile vorbite de arabă, religie, ritualuri, ficțiune horror etc.

11356082_10207034611928323_557642314_n

Asist. drd. Gabriel Bițună participă la această conferință cu lucrarea: „karra ka-fi ma ka-fi, akbar mǝn aḷḷah ma fi – Folk Tales Formulas in Siirti Arabic”, în care discută despre formule specifice  poveștilor populare și basmelor din araba vorbită la Siirt, Turcia.

11351373_10207033613063352_243259056_n

Prof. dr. George Grigore a fost ales președintele AIDA  (Association Internationale de Dialectologie Arabe)

Pe data de 28 mai 2015, la finalul lucărilor celei de-a XI-a conferințe internaționale dedicate dialectologiei arabe care s-a ținut la Universitatea din București (25-28 mai), Adunarea Generală a AIDA  (Association Internationale de Dialectologie Arabe) l-a ales în funcția de președinte al acestei organizații academice pe prof. dr. George Grigore de la Secția de Arabă a Universității din București. Alături de profesorul Grigore, din comitetul executiv mai fac parte doi vice-președinți, prof. dr. KristenBrustad (University of Texas at Austin, SUA) și  prof. dr. KarimaZiamari (Moulay Ismail University, Meknes, Maroc), un secretar general, prof. dr. Liesbeth Zack (University of Amsterdam, Olanda) și un trezorier prof. dr. Veronika Ritt-Benmimoun (University of Vienna, Austria).
AIDA (Association Internationale de Dialectologie Arabe) a fost fondată în 1993, la Paris, la inițiativa unui grup de arabiști prestigioși, cu scopul de a încuraja și promova studierea dialectelor arabe. Încă de la fondare, AIDA a devenit principalul centru care adună  laolaltă peste 300 de specialiști din întreaga lume care sunt interesați de studiile de dialectologie arabă sub diverse aspecte: fonetică, fonologie, morfologie, sintaxă, împrumuturi, schimbare de cod, creole, pidgin-uri, lexicologie, atlasuri dialectele, studii comparative, diacronice și sincronice, sociolingvistică, predarea dialectelor arabe etc.
La cea XI-a conferință internaționala a AIDA care s-a desfășurat sub auspiciile  Universității din București,  în perioada 25-28 mai 2015, la Casa Universitarilor,  au fost înscriși 163 de profesori și cercetători în domeniul dialectologiei arabe, de la universități din întreaga lume (40 de țări).
 DSCF7518

Foto: George Grigore cu Dominique Caubet (fondatoarea AIDA)

Colecția Bibliotheca Islamica, fondată de G. Grigore, prezentată la Institutul Cultural Român

Luni, 18 mai 2015, Institutul Cultural Român a marcat printr-un colocviu împlinirea a 45 de ani de la înființarea editurii Kriterion. Colocviul, dedicat evocării dialogului intercultural promovat de către Editura Kriterion de-a lungul anilor, moderat de editoarea Elena Diatcu, a adunat laolaltă într-o dezbatere-evocare cunoscute personalități promotoare ale culturilor minoritare din România.

Cu acest prilej, George Grigore a prezentat o lucrare intitulată Rolul deținut de Bibliotheca Islamica în promovarea dialogului interreligios în România.

Bibliotheca Islamica, fondată de George Grigore în anul 2000 în cadrul editurii Kriterion, îşi propune să ofere cititorului român opere reprezentative ale spiritualităţii islamice, cu precădere cele din domeniile religios, filosofic, metafizic şi mistic cu scopul de a-i da posibilitatea de a cunoaşte valorile spirituale după care este ghidată viaţa musulmanilor, deoarece numai pe baza cunoaşterii se poate iniţia un dialog interreligios capabil să creeze un climat de înţelegere şi respect reciproc.

La acest proiect au participat până acum specialişti, în marea lor majoritate de la Departamentul de Limbi şi Literaturi Orientale, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, în limbile şi culturile :
–    arabă (Rodica Firănescu, George Grigore) ;
–    persană (Viorel Bageacu, Otto Starck);
–    turcă (Luminiţa Munteanu, Nevzat Yusuf Sarigöl, Nermin Yusuf, Selma Yusuf)

Dintre  cărțile publicate până acum amintim:
– Coranul (tr. George Grigore) care va reprezenta baza pentru toate celelalte traduceri, având in vedere citarea versetelor coranice la tot pasul in aceste opere.
– Călăuza dervişului – din mistica islamica, lucrare ce cuprinde o lucrare a marelui teolog arab din secolul al XI-lea, Al-Ghazali, precum şi nouă figuri emblematice ale poeziei mistice turce : Yunus Emre, Atik Yunus, Kaygusuz Abdal, Hatayi, Pir Sultan Abdal, Kul Himmet, Kazak Abdal, Seitani, Dertli (tr.: Luminiţa Munteanu şi George Grigore);
– Hayy bin Yaqzan din tainele înţelepciunii răsăritene de Ibn
Tufayl (tr.: George Grigore)
;
– Cuvânt hotărâtor privind stabilirea legărurii dintre legea revelată şi filosofie de Ibn Ruşd (tr. : George Grigore);
– Geneza cercurilor şi Filiaţia spirituală de Ibn ‘Arabi (tr. George Grigore);
– Meditaţii şi parabole de Jalaluddin Rumi (tr.: Otto Starck);
– Nouruz-name de Omar Khayyam (tr, Viorel Bageacu);
– Antilogie de poezie persană (Hafez, Saadi, Rumi, Khayyam) (tr.: Otto Starck);
– Nahj al-balagha – Calea vorbirii alese de Ali bin Abi Talib (tr.: G. Grigore);
– Gazeluri de Fuzuli (tr.: Nermin Yusuf și Selma Yusuf);
– Leyla şi Mecnun de Fuzuli (tr.: Nevzat Yusuf Sarigöl);
 – Dervişi sub zona semilunei – monografie (autor: Luminiţa Munteanu).

Fotografie0820

Homo viator

Conf. dr. Laura Sitaru a participat pe 24 şi 25 aprilie 2015 la conferinţa internaţională „Homoviator” organizată la Miercurea Ciuc de Universitatea „Sapietia”, în colaborare cu Asociația de Literatură Generală și Comparată din România şi Asociația de Hungarologie din România, cu lucrarea Observaţii lingvistice în reprezentarea străinului în câteva însemnări ale călătorilor arabi medievali. De asemenea, a fost invitată să modereze unul dintre panelurile conferinţei (vezi programul).

M. Ciuc 1

poza 2 Sapietia