Programa pentru examenul de licenţă – iunie 2018

Programa de licență – Sesiunea iunie 2018

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Secţia de Limba Arabă

 

1. Traducerea din limba arabă în limba română a unui text (o pagină A4, distanţă 1 ½, corp 14, Arabic transparent) alcătuit pe baza operei Lā bara fī Bayrūta a scriitoarei Ġāda as-Sammān (textul poate fi accesat aici).

2. Vocalizarea integrală a textului de la punctul 1.

3. Traducerea din limba română în limba arabă a unui text (o pagină A4, distanţă 1 ½, corp 12, Times New Roman) alcătuit pe baza articolelor din Rammuny, Raji. 2003. Business Arabic. Authentic Texts & Audiovisual Materials. Ann Arbor: The University of Michigan Press.

4. Un eseu (de o pagină A4), în limba arabă, pe una din următoarele teme:

 

– Diglosia: arabă literară vs. arabă dialectală

– Descrierea arabei vorbite la Bagdad

– Limba arabă şi provocările modernităţii

– Renaşterea arabă, între recuperarea tradiţiei şi mirajul Occidentului

– Opera preferată din literatura arabă contemporană

– Personalităţi ale lumii arabe

– Literatura arabă populară: snoavele lui Juha

– Statele arabe moderne; organizaţii panarabe şi panislamice

– România: istorie, geografie, obiceiuri, artă, gastronomie

Masteratul Spaţiul Islamic: Societăţi, Culturi, Mentalităţi – ADMITERE 2017

Sesiunea de admitere IULIE 2017 – ÎNSCRIERE ŞI EXAMEN

 

Locuri: 14 – buget (cu posibilitatea suplimentării) şi 36 – taxă; 

Înscrierile vor avea loc în perioada 10-16 IULIE 2017, între orele 10-14, la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, str. Edgar Quinet, 5-7, et. II (telefon: 021.341.89.65).

Examenul de admitere va consta din două probe, una scrisă şi una orală, şi va avea loc în perioada 17-21 iulie 2017, la o dată care va fi precizată.

Proba scrisă va fi susţinută pe baza unuia dintre cele două titluri indicate în bibliografia mai jos, la alegere.

Proba orală (interviul) va consta din prezentarea succintă a proiectului de cercetare propus de candidat (2-3 pagini, inclusiv bibliografia de specialitate), urmat de o discuţie cu membrii comisiei de admitere pe marginea acestuia.

Proiectul de cercetare va fi depus la dosarul candidatului odată cu celelalte categorii de acte solicitate la înscriere.

Media finală a candidaţilor va consta din media notelor obţinute la proba scrisă şi la proba orală (proiectul propriu-zis şi interviul de proiect). În caz de medii egale, departajarea se va realiza pe baza notei obţinute la proba de proiect (proiectul de cercetare şi susţinerea acestuia).

 

BIBLIOGRAFIE (PROBA SCRISĂ) – unul dintre cele două titluri de mai jos, la alegere:

Albert Hourani. 2010. Istoria popoarelor arabe. Traducere: Irina Vainovski-Mihai. Iaşi: Editura Polirom.

SAU

Robert Mantran (coord.). 2006. Istoria Imperiului Otoman. Traducere: Cristina Bârsan. Bucureşti: Editura ALL.

 

MOTIVAŢIE ŞI MISIUNE

Programul masteral Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi este conceput ca un program de studii multidisciplinare, axat pe o arie culturală care se bucură de un interes legitim la ora actuală, dar ale cărei conexiuni complexe, adeseori subtile, cu aria sud-est europeană nu sunt întotdeauna conştientizate pe deplin. Spaţiul islamic include o mare varietate de populaţii şi culturi, vechi sau moderne, arabofone, turcofone, persanofone etc., care au întreţinut, de-a lungul timpului, relaţii politice, istorice, comerciale ori culturale multiple. Aceste relaţii s-au soldat cu influenţe reciproce consistente şi au condus la apariţia unui spaţiu civilizaţional comun care, dincolo de variaţiile sale lingvistice, sociale ori culturale fireşti, poate fi definit ca un „spaţiu islamic”. Abstracţie făcând de religia dominantă, islamul, care oferă premisele unei comunităţi de valori cu un profil foarte precis, culturile din spaţiul islamic se remarcă însă prin complexitatea lor, determinată de moşteniri şi experienţe istorice dintre cele mai diverse.

Contactele culturale din acest areal – definit, parţial, ca „leagăn al civilizaţiilor” – datează din cele mai vechi timpuri. Mesopotamia, Levantul şi Egiptul constituiau, cu multe secole înainte de era noastră, o zonă de mare efervescenţă creatoare, cu interferenţe multiple. Cultura şi ştiinţa greacă au avut o influenţă semnificativă asupra acestui spaţiu, atât înainte, cât şi după răspândirea islamului, iar influenţele civilizaţiei greceşti au continuat să îşi facă simţită prezenţa în unele regiuni, cu precădere în cele aflate pe ţărmul Mediteranei, până în pragul epocii moderne. Pe da altă parte, vastul spaţiu la care ne referim a intrat în componenţa Imperiului Otoman ori s-a aflat în sfera de influenţă a acestuia; prin intermediul turcilor otomani, în Peninsula Balcanică au pătruns o serie de influenţe specifice civilizaţiei islamice, de la cele pur lingvistice la cele cu relevanţă majoră în planul vieţii cotidiene.

Teritoriu de cristalizare al marilor religii monoteiste (iudaism, creştinism, islam), Orientul Mijlociu interesează în continuare ca zonă de convieţuire, de contacte şi, uneori, de conflicte între aceste religii. Civilizaţiile şi culturile care s-au născut sub impactul lor au iradiat pe vaste teritorii: în Evul Mediu, mai ales între secolele XVIII-XIV, vorbim despre o cultură „arabo-islamică” care, după ce s-a născut în această zonă, a sfârşit prin a se răspândi pe o arie foarte largă, de la graniţele Chinei, în est, până la graniţele Franţei, în vest.

În epoca modernă, spaţiul islamic (în mod particular, Orientul Mijlociu) a rămas în centrul atenţiei, îndeosebi ca zonă de instabilitate şi conflicte perpetue. În ciuda acestor evoluţii, sau tocmai datorită lor, ideea raportării la spaţiul în cauză ca la o zonă de contacte culturale fecunde a dobândit un număr din ce în ce mai mare de adepţi, în cele mai variate medii; ea oferă alternative de abordare şi în tensionata sferă a politicului. Studiile axate pe tematica pe care o propunem interesează nemijlocit ţara noastră, care reprezintă, din multe puncte de vedere, o prelungire a sud-estului european şi a Orientului Apropiat. Ignoranţa privind arabii, islamul, evreii, turcii, iranienii şi alte popoare din zonă (manifestată adeseori şi în mijloacele de comunicare în masă, cu impact apreciabil), confuziile regretabile între limbile şi tradiţiile la care se raportează ele pot avea consecinţe regretabile asupra relaţiilor cu spaţiul de civilizaţie islamic şi se pot solda, pe de altă parte, cu resentimente durabile. Nu trebuie să neglijăm nici faptul că, în ultimii ani, în România au început să se stabilească din ce în ce mai mulţi cetăţeni musulmani de diverse etnii şi că, în unele cazuri, se poate vorbi deja de constituirea unor veritabile „comunităţi”, care solicită competenţe şi abilităţi speciale de comunicare din partea autorităţilor române; asemenea aptitudini nu se pot dobândi decât prin aprofundarea particularităţilor şi sensibilităţilor cu care se asociază culturile grupurilor respective.

Limbile şi culturile arabă, turcă, persană se studiază de multă vreme în cadrul Catedrei de Limbi şi Literaturi Orientale a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Dispunem de profesori specializaţi pentru a putea susţine cursurile şi atelierele de limbi orientale propuse în cadrul programului. Este vorba, în principal, de profesori care au mai susţinut cursuri de masterat de acelaşi tip (George Grigore, Luminiţa Munteanu, Laura Sitaru, Irina Vainovski-Mihai, Monica Broşteanu, Christian Tămaş, Ovidiu Pietrăreanu).

 

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL PROGRAMULUI

Masteratul Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi va pregăti profesionişti în domeniul studiilor culturale privitoare la zona specificată – specialişti care vor îşi vor putea desfăşura activitatea ca profesori şi cercetători (filologi, istorici etc.), jurnalişti, diplomaţi etc. Cunoştinţele asimilate în cadrul masteratului le vor permite, pe de altă parte, celor interesaţi să abordeze teze de doctorat cu subiecte legate de disciplinele studiate sau de discipline conexe.

Un asemenea masterat este prin excelenţă interdisciplinar şi corespunde orientărilor moderne din învăţământul european. Participanţii la program vor beneficia de cursuri de limbă, literatură, religie, civilizaţie, antropologie, artă, dar şi de formule suple de transmitere a unor informaţii cu conţinut practic şi cu impact imediat, menite să le asigure o pregătire multilaterală şi să se adreseze unor interese dintre cele mai variate.

Este de menţionat faptul că asemenea masterate funcţionează şi la universităţi din Europa occidentală (de exemplu, Franţa, Marea Britanie, Germania), precum şi la numeroase universităţi americane.

Directori de program:

Prof. dr. George Grigore (arabă) – gmgrigore@yahoo.com

Prof. dr. Luminiţa Munteanu (turcă) – luminita.munteanu@lls.unibuc.ro

Cursuri: Islamul, ieri şi azi; Civilizaţia arabo-islamică: trăsături definitorii; Societate şi cultură în Imperiul Otoman; Divergenţă lingvistică şi convergenţă culturală în spaţiul islamic; Coranul şi Biblia: probleme de traducere şi interpretare; Modele identitare în spaţiul arabo-islamic; Mistică islamică – ecouri sociale şi culturale; Comunităţile creştine din ţările Orientului Mijlociu; Siriaca, intermediar între patrimoniul elenistic şi cultura islamică; Repere şi practici ale vieţii cotidiene; Limba arabă / limba turcă / limba persană (atelier opţional).

 

Perspective în carieră:

Participanţii la cursurile de masterat axate pe spaţiul islamic sunt, potrivit statisticilor interne, absolvenţi ai secţiilor de specialitate din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (cu precădere arabă, turcă, persană) sau absolvenţi ai altor facultăţi, cu profiluri foarte diverse (litere, istorie, sociologie, jurnalism, ştiinţe politice, psihologie, drept), care doresc să-şi completeze pregătirea, având în vedere un anumit parcurs profesional.

Mulţi dintre cursanţi lucrează deja în domenii ce solicită cunoştinţe despre civilizaţia islamică, în calitate de:

  • traducători şi interpreţi;
  • jurnalişti specializaţi în Orientul Mijlociu;
  • redactori şi referenţi de specialitate (edituri, posturi de radio şi TV);
  • cercetători ştiinţifici;
  • funcţionari cu atribuţii specifice;
  • profesori în învăţământul preuniversitar şi universitar;
  • angajaţi ai unor companii multinaţionale cu divizii specializate pe Orientul Mijlociu;

Masteratul Spațiul Islamic: Societăți, Culturi, Mentalități – Sesiunea de admitere SEPTEMBRIE 2016

ÎNSCRIERE ȘI EXAMEN

Înscrierile vor avea loc în perioada  3 – 11 septembrie 2016, între orele 10-14, la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, str. Edgar Quinet, 5-7, et. II (telefon: 021.341.89.65).

Data limită de afișare a rezultatelor: 23 septembrie.

Examenul de admitere va consta din două probe, una scrisă şi una orală, şi va avea loc, după cum urmează:

  • 14 septembrie 2016, ora 16(proba scrisă)
  • 15 septembrie 2016, ora 16(proba orală – prezentarea proiectului de cercetare), la Centrul de Studii Arabe, sediul FLLS din str. Pitar Moș, 7-13.

 

Proba scrisă va fi susținută pe baza unuia dintre cele două titluri indicate în bibliografia mai jos, la alegere.

Proba orală (interviul) va consta din prezentarea succintă a proiectului de cercetare propus de candidat (2-3 pagini, inclusiv bibliografia de specialitate), urmat de o discuție cu membrii comisiei de admitere pe marginea acestuia.

Proiectul de cercetare va fi depus la dosarul candidatului odată cu celelalte categorii de acte solicitate la înscriere.

Media finală a candidaților va consta din media notelor obținute la proba scrisă și la proba orală (proiectul propriu-zis și interviul de proiect). În caz de medii egale, departajarea se va realiza pe baza notei obținute la proba de proiect (proiectul de cercetare și susținerea acestuia).

 

BIBLIOGRAFIE (PROBA SCRISĂ) – unul dintre cele două titluri de mai jos, la alegere:

Albert Hourani. 2010. Istoria popoarelor arabe. Traducere: Irina Vainovski-Mihai. Iaşi: Editura Polirom.

SAU

Robert Mantran (coord.). 2006. Istoria Imperiului Otoman. Traducere: Cristina Bârsan. Bucureşti: Editura ALL.

MOTIVAŢIE ŞI MISIUNE

Programul masteral Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi este conceput ca un program de studii multidisciplinare, axat pe o arie culturală care se bucură de un interes legitim la ora actuală, dar ale cărei conexiuni complexe, adeseori subtile, cu aria sud-est europeană nu sunt întotdeauna conştientizate pe deplin. Spaţiul islamic include o mare varietate de populaţii şi culturi, vechi sau moderne, arabofone, turcofone, persanofone etc., care au întreţinut, de-a lungul timpului, relaţii politice, istorice, comerciale ori culturale multiple. Aceste relaţii s-au soldat cu influenţe reciproce consistente şi au condus la apariţia unui spaţiu civilizaţional comun care, dincolo de variaţiile sale lingvistice, sociale ori culturale fireşti, poate fi definit ca un „spaţiu islamic”. Abstracţie făcând de religia dominantă, islamul, care oferă premisele unei comunităţi de valori cu un profil foarte precis, culturile din spaţiul islamic se remarcă însă prin complexitatea lor, determinată de moşteniri şi experienţe istorice dintre cele mai diverse.

Contactele culturale din acest areal – definit, parţial, ca „leagăn al civilizaţiilor” – datează din cele mai vechi timpuri. Mesopotamia, Levantul şi Egiptul constituiau, cu multe secole înainte de era noastră, o zonă de mare efervescenţă creatoare, cu interferenţe multiple. Cultura şi ştiinţa greacă au avut o influenţă semnificativă asupra acestui spaţiu, atât înainte, cât şi după răspândirea islamului, iar influenţele civilizaţiei greceşti au continuat să îşi facă simţită prezenţa în unele regiuni, cu precădere în cele aflate pe ţărmul Mediteranei, până în pragul epocii moderne. Pe da altă parte, vastul spaţiu la care ne referim a intrat în componenţa Imperiului Otoman ori s-a aflat în sfera de influenţă a acestuia; prin intermediul turcilor otomani, în Peninsula Balcanică au pătruns o serie de influenţe specifice civilizaţiei islamice, de la cele pur lingvistice la cele cu relevanţă majoră în planul vieţii cotidiene.

Teritoriu de cristalizare al marilor religii monoteiste (iudaism, creştinism, islam), Orientul Mijlociu interesează în continuare ca zonă de convieţuire, de contacte şi, uneori, de conflicte între aceste religii. Civilizaţiile şi culturile care s-au născut sub impactul lor au iradiat pe vaste teritorii: în Evul Mediu, mai ales între secolele XVIII-XIV, vorbim despre o cultură „arabo-islamică” care, după ce s-a născut în această zonă, a sfârşit prin a se răspândi pe o arie foarte largă, de la graniţele Chinei, în est, până la graniţele Franţei, în vest.

În epoca modernă, spaţiul islamic (în mod particular, Orientul Mijlociu) a rămas în centrul atenţiei, îndeosebi ca zonă de instabilitate şi conflicte perpetue. În ciuda acestor evoluţii, sau tocmai datorită lor, ideea raportării la spaţiul în cauză ca la o zonă de contacte culturale fecunde a dobândit un număr din ce în ce mai mare de adepţi, în cele mai variate medii; ea oferă alternative de abordare şi în tensionata sferă a politicului. Studiile axate pe tematica pe care o propunem interesează nemijlocit ţara noastră, care reprezintă, din multe puncte de vedere, o prelungire a sud-estului european şi a Orientului Apropiat. Ignoranţa privind arabii, islamul, evreii, turcii, iranienii şi alte popoare din zonă (manifestată adeseori şi în mijloacele de comunicare în masă, cu impact apreciabil), confuziile regretabile între limbile şi tradiţiile la care se raportează ele pot avea consecinţe regretabile asupra relaţiilor cu spaţiul de civilizaţie islamic şi se pot solda, pe de altă parte, cu resentimente durabile. Nu trebuie să neglijăm nici faptul că, în ultimii ani, în România au început să se stabilească din ce în ce mai mulţi cetăţeni musulmani de diverse etnii şi că, în unele cazuri, se poate vorbi deja de constituirea unor veritabile „comunităţi”, care solicită competenţe şi abilităţi speciale de comunicare din partea autorităţilor române; asemenea aptitudini nu se pot dobândi decât prin aprofundarea particularităţilor şi sensibilităţilor cu care se asociază culturile grupurilor respective.

Limbile şi culturile arabă, turcă, persană se studiază de multă vreme în cadrul Catedrei de Limbi şi Literaturi Orientale a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Dispunem de profesori specializaţi pentru a putea susţine cursurile şi atelierele de limbi orientale propuse în cadrul programului. Este vorba, în principal, de profesori care au mai susţinut cursuri de masterat de acelaşi tip.

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL PROGRAMULUI

Masteratul Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi va pregăti profesionişti în domeniul studiilor culturale privitoare la zona specificată – specialişti care vor îşi vor putea desfăşura activitatea ca profesori şi cercetători (filologi, istorici etc.), jurnalişti, diplomaţi etc. Cunoştinţele asimilate în cadrul masteratului le vor permite, pe de altă parte, celor interesaţi să abordeze teze de doctorat cu subiecte legate de disciplinele studiate sau de discipline conexe.

Un asemenea masterat este prin excelenţă interdisciplinar şi corespunde orientărilor moderne din învăţământul european. Participanţii la program vor beneficia de cursuri de limbă, literatură, religie, civilizaţie, antropologie, artă, dar şi de formule suple de transmitere a unor informaţii cu conţinut practic şi cu impact imediat, menite să le asigure o pregătire multilaterală şi să se adreseze unor interese dintre cele mai variate.

Este de menţionat faptul că asemenea masterate funcţionează şi la universităţi din Europa occidentală (de exemplu, Franţa, Marea Britanie, Germania), precum şi la numeroase universităţi americane.

Directori de program:

     Prof. dr. George Grigore (arabă) – gmgrigore@yahoo.com

                 Prof. dr. Luminița Munteanu (turcă) – luminita.munteanu@lls.unibuc.ro

ADMITERE MASTERAT SPAȚIUL ISLAMIC: SOCIETĂȚI, CULTURI, MENTALITĂȚI, SESIUNEA IULIE 2016

ÎNSCRIERE ŞI EXAMEN

Înscrierile vor avea loc în perioada 13 – 20 iulie 2016, la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, str. Edgar Quinet, 5-7, et. II .

Examenul de admitere va consta din două probe, scrisă şi orală, și va avea loc în perioada  21 – 26 iulie 2016; data, locul și orele de desfășurare ale acestora vor fi anunțate ulterior.

Proba scrisă va fi susținută pe baza unuia dintre cele două titluri indicate în bibliografia de mai jos, la alegere.

Proba orală (interviul) va consta din prezentarea succintă a proiectului de cercetare propus de candidat (2-3 pagini, inclusiv bibliografia de specialitate), urmat de o discuție cu membrii comisiei de admitere pe marginea acestuia.

Proiectul de cercetare va fi depus la dosarul candidatului odată cu celelalte categorii de acte solicitate la înscriere.

Media finală a candidaților va consta din media notelor obținute la proba scrisă și la proba orală (proiectul propriu-zis și interviul de proiect). În caz de medii egale, departajarea se va realiza pe baza următoarelor criterii :

  1. Cunoașterea unei limbi de referință în spațiul islamic (arabă, persană, turcă), atestată prin diplome de absolvire sau alte tipuri de certificate de studii
  2. Nota obținută la proba de proiect (proiectul de cercetare și susținerea acestuia)

BIBLIOGRAFIE (PROBA SCRISĂ) – unul dintre cele două titluri de mai jos, la alegere:

Albert Hourani. 2010. Istoria popoarelor arabe. Traducere: Irina Vainovski-Mihai. Iaşi: Editura Polirom.

SAU

Robert Mantran (coord.). 2006. Istoria Imperiului Otoman. Traducere: Cristina Bârsan. Bucureşti: Editura ALL.

Horia Horațiu Doboş

Horia Horațiu Doboş

dobosh

(născut la 11. 07. 1938 şi decedat la 25. 03. 2016)

Horia Horațiu Doboş strălucit absolvent al Secției de Arabă, Universitatea din București, a lucrat la Radiodifuziunea română – Secția de Arabă –, de la începutul anilor ’70 şi până în prima decadă a secolului XXI. A fost, pe rând, redactor, realizator şi redactor şef adjunct al Redacției Emisiunilor pentru Străinătate – Radio România Internațional.
S-a remarcat mai ales datorită rubricii săptămânale pe care a susținut-o de la începutul şi până la sfârşitul activității: România şi țările arabe, unde a prezentat interviuri cu cele mai importante personalități din lumea arabă care au vizitat România sau pe care le-a întâlnit în cursul călătoriilor în Orientul Mijlociu, ca ziarist în cadrul delegațiilor oficiale române sau în misiune de acoperire informațională a unor importante evenimente din zonă.
Printr-o activitate asiduă, a reuşit să sporească considerabil numărul ascultătorilor Radio România Internaţional în țările arabe, ocupându-se şi de sectorul de corespondență, care a fost extrem de stufos în perioada când încă nu se recurgea la poşta electronică. A fost cunoscut, de asemenea, pentru colaborările realizate cu alte redacții ale Radiodifuziunii Române, în special Redacția de Actualități şi Redacția Culturală.